Roboți umanoizi transformă construcția auto pe linie

Constructorii auto scot roboții umanoizi din laboratoarele de cercetare și îi duc pe liniile de producție. Tendința este deja vizibilă: BMW a utilizat anul trecut un robot umanoid numit Figure 02 în secția de caroserie a uzinei din Spartanburg, Carolina de Sud, pentru a sprijini producția a peste 30.000 de exemplare X3 în decurs de zece luni.

Totodată, Hyundai Motor Group a făcut pasul strategic de a achiziționa Boston Dynamics și intenționează să extindă producția robotului umanoid Atlas al companiei. Ford utilizează, la rândul său, robotul Spot de la Boston Dynamics la uzina din Halewood, sub supravegherea operatorilor. Patrupedul este echipat cu camere termice și microfoane pentru a detecta variațiile de temperatură și pierderile de aer, folosește LiDAR pentru navigație și este programat să acorde prioritate oamenilor și să se oprească dacă cineva se apropie la mai puțin de doi metri.

Oameni și umanoizi pe linia de producție

Hyundai spune că Atlas este un umanoid cu o înălțime de 1,86 metri și o greutate de 90 de kilograme, conceput pentru sarcini industriale variate, iar grupul intenționează să îl pregătească pentru producția de serie. Hyundai plănuiește să folosească Atlas la complexul Metaplant USA și afirmă că roboții vor contribui la construirea unei noi fabrici pentru Ioniq 5, Ioniq 9 și Sportage Hybrid până în 2028. Compania intenționează să programeze sistemul de inteligență artificială al robotului să efectueze operațiuni de secvențiere, respectiv să selecteze piese și să le livreze pe linie într-o ordine precisă și la intervale stabilite.

Experiența BMW cu Figure 02 a reprezentat un test practic pentru idei similare. Dezvoltat în colaborare cu Figure AI, umanoidul a ajutat la poziționarea pieselor din tablă pentru sudură în secția de caroserie din Spartanburg. BMW afirmă că proiectul a durat zece luni, iar compania se îndreaptă acum către succesorul acestuia, Figure 03. Acesta este descris ca având încărcare wireless, componente moi pentru siguranță, comunicare vocală bidirecțională și mâini mai apropiate de cele umane, prevăzute cu senzori tactili și camere menite să îmbunătățească precizia și dexteritatea.

În paralel, cercetători de la Queen Mary University of London au dezvoltat un senzor pentru vârful degetului, care generează un spectru de culori atunci când este supus presiunii. Integrarea acestui senzor în vârfurile degetelor robotice, alături de o cameră de mici dimensiuni în fiecare deget, permite mâinilor robotice să „vadă” practic atingerea și să reacționeze cu o sensibilitate mai fină. Echipa evidențiază aplicații potențiale, de la proteze și microchirurgie până la asamblarea industrială de înaltă precizie.

Împreună, aceste evoluții reflectă o schimbare concretă: autonomia transformă vehiculele, iar progresele din robotica umanoidă și domeniul senzorilor tactili schimbă modul în care acestea sunt construite. Fiecare dintre aceste evoluții are la bază anunțuri ale companiilor și cercetări de specialitate, iar producătorii testează deja tehnologiile pe liniile de producție.