6 Minute
Ionel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transporturilor, a prezentat pe 13 decembrie o sinteză a progresului lucrărilor la Lotul 1 al Centurii A0 Nord a Bucureștiului, șantier demarat în martie 2025. Traseul are 17,5 km și leagă A1 de DN1 pe segmentul Dragomirești–Corbeanca, traversând Ilfov (Dragomirești‑Vale, Buftea, Mogoșoaia, Corbeanca) și Giurgiu (Joița, Săbăreni). Finalizarea reprofilării albiei râului Colentina este deja înregistrată.
Progrese pe corpul autostrăzii
Lucrările de terasament și fundații avansează constant: stabilizarea terenului de fundare este finalizată în proporție de 94%, stratul de formă este executat în proporție de circa 60%, iar umpluturile terasament au atins 57%. Fundația din balast este realizată în proporție de 31%, iar stratul din balast stabilizat cu liant este la 7%. A început așternerea mixturii asfaltice (bază AB22.4 50/70), iar umplutura de balast din spatele culeelor este în curs.
Infrastructură secundară
Pesajele de drenaj avansează: podețele casetate sunt 92% finalizate, iar podețele tubulare 93%. A fost demarată amenajarea parcării de scurtă durată la km 14+500 (decapare finalizată și stabilizare a terenului de fundare). Totodată, a început instalarea sistemului de iluminat pentru această parcare și pentru nodurile rutiere, iar pe DN7 se montează tuburi de protecție, cabluri de energie și stâlpi cu fundații.
Lucrări la structuri - poduri și pasaje
Principalele structuri sunt într-un stadiu avansat: pasajul peste calea ferată CF 101 București–Pitești și DN7 (733 m) are 95% din piloții forați finalizați; 22 din 40 de radiere și 16 din 40 de elevații sunt realizate. Până în prezent au sosit 70 de grinzi prefabricate din beton, cu montaj programat în perioada 15–17 decembrie 2025.
Pasajul complex peste râul Colentina și liniile CF (17 deschideri, 650 m): piloții forați sunt finalizați integral, 13 din 17 radiere și 22 din 34 de elevații sunt gata. Au început lucrările pentru grinzile de rezemare și pentru cuzineți; 60 din cele 180 de grinzi au fost montate, iar din 11 decembrie 2025 a fost inițiată instalarea altor 48 de grinzi.
Alte pasaje și poduri: pasajul DN1A peste autostradă (km 12+130) are piloții, radierele și elevațiile finalizate; cele 12 grinzi prefabricate și predalele au fost montate, iar acum se finalizează placa suprastructurii. Două pasaje pe drumuri de exploatare (km 18+303 și km 19+595) au piloții forați și elavțiile în lucru, cu montajul grinzilor programat pentru 13 decembrie 2025 (grinzi mixte cu talpă metalică zincată). Podurile pe râurile Bâldana și Dâmbovița sunt, de asemenea, în execuție (Bâldana: piloți forați finalizați; Dâmbovița: 80% piloți forați).
Resurse umane și logistice
Pe șantier sunt mobilizați 764 de muncitori și 266 de utilaje, la care se adaugă aproximativ 190 de camioane de transport materiale. În paralel se execută 63 de relocări de utilități, operațiuni esențiale pentru evitarea întârzierilor la finalizarea nodurilor rutiere.
Calendarul deschiderii traficului și impactul pentru șoferii din România
Conform declarațiilor oficiale, deschiderea Lotului 1 se va face în două etape: tronsonul DN1–DN1A va fi redat traficului în prima parte a anului viitor, înainte de termenul contractual, în timp ce tronsonul DN1A–DN7–A1 este programat pentru toamna anului viitor, la termenul contractual. Pentru șoferii din București și din județele limitrofe, această centură va reduce aglomerația în zona orașului, va scurta timpii de tranzit și va optimiza rutele comerciale pentru firmele de transport și flotele de taxi/ride‑hailing.
Ce înseamnă pentru piața auto din România?
O infrastructură mai bună influențează directoare piața auto: cererea pentru SUV‑uri și break‑uri rămâne stabilă, dar reducerea timpilor de parcurs poate impulsiona și vânzările de electrice și hibride datorită accesului mai facil la puncte de încărcare rapide în proximitatea nodurilor rutiere. În plus, flotele de curierat și transport marfă vor beneficia de costuri mai mici cu combustibilul — un criteriu important pentru companii care compară prețurile mașinilor și costurile operaționale în România cu cele din Europa.
Comparativ cu regiuni din regiune, de exemplu în Lietuva și orașe precum Vilniuje sau Kaune, investițiile în centuri și conexiuni arteriale au crescut atractivitatea pentru importatori și pentru segmentul second‑hand. Analizele pieței arată că Lietuvos automobilių rinka a reactionat pozitiv la îmbunătățirea infrastructurii rutiere; pentru România, efectele se pot vedea în disponibilitatea modelelor pe piață și în stabilizarea prețurilor la vehiculele uzate și noi.
Specificații, performanță și poziționare
Deși articolul se concentrează pe infrastructură, pentru pasionații de automobilism este important de evaluat cum influențează autostrada specificațiile și performanța vehiculelor cumpărate în România: drumuri mai bune permit exploatarea optimă a mașinilor cu suspensii sportive, sigură și confortul la viteze de autostradă. Pentru cumpărătorii români, acest lucru poate înclina balanța către modele mai eficiente la consum, cu autonomia reală relevantă pentru naveta zilnică. În contextul comparativ european, disponibilitatea unor modele electrice și hibride în România urmează să se alinieze treptat cu tendințele din Uniune, pe măsură ce infrastructura de transport se dezvoltă.
În concluzie, Lotul 1 al A0 Nord progresează semnificativ, iar deschiderea etapizată va avea un impact pozitiv asupra mobilității în regiunea București: scădere a congestiei, optimizarea rutelor comerciale și efecte indirecte asupra pieței auto românești.
Sursa: adevarul
Lasă un Comentariu