Patru mașini unicat construite pentru a testa anvelope

Majoritatea mașinilor-concept sunt create pentru a introduce un nou limbaj de design sau o tehnologie nouă. Aceste patru au fost însă diferite. Au fost construite special pentru testarea și promovarea unor anvelope noi, iar fiecare spune o poveste distinctă despre inginerie, sponsorizare și validare în condiții extreme.

Carroll Shelby a descris celebru Mustangul drept „mașina unei secretare”, însă un contract profitabil cu Ford l-a convins să construiască versiuni de înaltă performanță. După lansarea GT350 în 1965 și a GT500 în 1967, Shelby și-a folosit poziția de distribuitor Goodyear pe Coasta de Vest pentru a promova noua gamă de anvelope economice Thunderbolt. Rezultatul a fost unicul Super Snake. Vopsit în alb, cu dungi albastre în stil Le Mans, asemenea modelelor de serie, acesta ascundea sub capotă un V8 de curse de 7,0 litri, același motor de bază utilizat pe Ford GT40 Mk II. Cu o putere declarată între 500 și 600 CP, Shelby a folosit Super Snake pentru a demonstra performanțele și durabilitatea noilor anvelope. Shelby plănuia o serie limitată, însă Super Snake a rămas un exemplar unic.

Mașini construite special, cu anvelopele pe primul loc

Compania franceză de anvelope Michelin a dus ideea unui banc de teste mobil la extrem în 1972. La acea vreme, Michelin deținea o participație la Citroën și a comandat un gigant cu zece roți, bazat pe un break Citroën DS, pentru a valida anvelope de autobuz și camion la viteze și sarcini ridicate. Denumit PLR, abreviere de la expresia franceză Poids-Lourd Rapide, vehiculul măsura 2,45 m în lățime și 7,2 m în lungime și era echipat cu două motoare Chevrolet V8 de 5,7 litri. Un motor propulsa vehiculul, iar celălalt acționa un ansamblu de test dedicat, montat în centrul șasiului. Roata centrală putea fi coborâtă pe carosabil în timpul deplasării, în timp ce sistemele reglabile pentru unghiul de cădere și încărcarea variabilă modificau forțele aplicate anvelopei. Zeci de senzori înregistrau date detaliate. Poreclit „miriapodul”, PLR a testat numeroase generații de anvelope până la începutul anilor 1980 și este păstrat astăzi în muzeul Michelin din Franța.

În anii 1990, tunerii germani au adus o altă dimensiune dezvoltării anvelopelor. Gemballa, atelierul de lângă Stuttgart cunoscut pentru conversiile radicale pe Porsche, a fost contractat de producătorul german de anvelope Fulda în 1996 pentru a pune în valoare o nouă gamă high-performance, numită Extremo. Gemballa a ales un Porsche 911 din generația 993 și l-a transformat radical: kit widebody, partea frontală redesenată și un acoperiș detașabil, care transforma mașina din roadster într-un coupe atipic. Motorul boxer răcit cu aer a primit două turbocompresoare și a fost dezvoltat până la aproximativ 500 CP. Proiectul s-a dovedit suficient de popular încât un colecționar înstărit din Orientul Mijlociu a comandat un al doilea exemplar, pregătit pentru circa 600 CP.

Fulda a revenit în 2004 cu o altă comandă spectaculoasă, solicitând de această dată un exemplar unic de la Maybach pentru a prezenta anvelopa Karat Exelero. Maybach Exelero a fost desenat de Frederic Burckhardt și construit de carosierul italian Stola pe baza mecanică a unui Maybach 57. Caroseria este cea a unui grand tourer lung și luxos, iar sub capotă se află un V12 de 6,0 litri cu două turbocompresoare, care dezvoltă în jur de 700 CP. Exelero, echipat cu anvelopele de performanță Fulda, a fost pilotat de germanul Klaus Ludwig pe ovalul de mare viteză de la Nardò, unde a atins o viteză maximă verificată de 351 km/h.

Aceste patru mașini unicat subliniază un fapt simplu: în anumite perioade, producătorii de anvelope și tunerii au construit automobile spectaculoase, dezvoltate special pentru a împinge anvelopa la limită și pentru a demonstra pe șosea și pe circuit afirmațiile privind performanțele lor.