9 Minute
Mulți şoferi îşi amintesc de antigel doar când vine frigul, dar un sistem de răcire sănătos protejează motorul pe tot parcursul anului. Acest ghid explică, pas cu pas, cum să testezi antigelul şi cum să detectezi eventuale scurgeri prin testarea cu presiune — în siguranţă, rapid şi fără echipament profesionist complicat.
De ce este important să testezi antigelul
Antigelul, cunoscut şi ca lichid de răcire, are două roluri principale: să împiedice îngheţarea în sezonul rece şi să ridice punctul de fierbere în sezonul cald. În plus, formulările moderne includ inhibitori de coroziune care protejează radiatoarele, pompele şi canalele interne ale motorului. Când aceste inhibitoare se epuizează sau când antigelul se murdăreşte, eficienţa scade — aproape întotdeauna în mod nevăzut, până la apariţia unei avarii costisitoare.
Din punct de vedere chimic, substanţele active — etilen glicol sau propilen glicol — schimbă proprietăţile termodinamice ale soluţiei. Într-un amestec standard 50:50 cu apă, punctul de îngheţ poate coborî sub -35 °C, iar punctul de fierbere creşte considerabil. Totuşi, protecţia depinde de concentraţie şi de prezenţa aditivilor anti-corozivi; testarea regulată arată dacă antigelul mai oferă protecţia necesară.
Ce instrumente există pentru testare
Există mai multe tipuri de dispozitive pentru a verifica antigelul, fiecare cu avantaje şi limite:
- Hidrometru/aspirator tip pipetă cu biluţe flotante — ieftin şi suficient pentru a estima punctul de îngheţ; este instrumentul descris frecvent pentru uz casnic.
- Refractometru (optical) — măsoară refracţia lichidului şi oferă o estimare mai precisă a concentraţiei și a punctului de îngheţ; folosit de ateliere şi pasionaţi.
- Benzi de test (test strip) — rapide pentru parametri chimici (pH, nitriţi) dar mai puţin exacte pentru punctul de îngheţ.
- Testere digitale — unele modele oferă citiri directe ale punctului de îngheţ/îmbătrânirii lichidului; sunt mai costisitoare, dar convenabile.
Un aspect important: multe teste ieftine măsoară doar alcoolul sau conductivitatea şi nu reflectă complet protecţia reală oferită de antigel. Caută un tester care indică etilen glicol sau propilen glicol, sau foloseşte un refractometru pentru cea mai bună estimare.
Cum să testezi antigelul pas cu pas
Siguranţa este prioritară: verificările se fac doar când motorul este rece. Un motor cald poate elibera lichid fierbinte sau aburi, cu risc de arsuri grave.
Pregătirea
- Opreşte motorul şi lasă-l să se răcească complet.
- Pune-ţi mănuşi de protecţie şi ochelari de protecţie; antigelul este toxic şi lipicios.
- Verifică manualul maşinii pentru poziţia rezervorului de expansiune şi pentru recomandările constructorului privind tipul şi concentraţia antigelului.
Inspectare vizuală
Începe cu o simplă evaluare: nivelul lichidului trebuie să se situeze între marcajele „min” şi „max”. Dacă nivelul scade constant, semn că există o scurgere, documentează cu o fotografie şi monitorizează zilnic. Apoi urmăreşte culoarea şi transparenţa: antigelul limpede şi colorat (verde, portocaliu, roz sau galben, în funcţie de tip) e normal; lichidul tulbure, plin de particule sau gălbui indică contaminare sau coroziune internă.
Prelevare şi măsurare
- Deschide capacul rezervorului doar când motorul e rece.
- Foloseşte hidrometrul sau refractometrul pentru a lua o probă. Dacă foloseşti pipeta, asigură-te că închizi capacul rezervorului în timpul testului pentru a preveni intrarea murdăriei.
- La hidrometru, observă poziţia biluţelor şi compară cu scala simpatică de protecţie îngheţ. La refractometru, citeşte valoarea şi converteşte spre punctul de îngheţ conform instrucţiunilor dispozitivului.
- Dacă antigelul arată murdar sau probele arată protecţie scăzută, planifică o spălare a sistemului şi reumplere cu antigel adecvat.
Tehnică: ce înseamnă „proteţie la temperatură” şi cum se evaluează
Protecţia la temperatură se referă la două proprietăţi fundamentale: punctul de îngheţ şi punctul de fierbere al amestecului antigel-apă. Testele măsoară concentraţia să spunem 50/50, 60/40 etc. — concentraţii mai mari de antigel reduc riscul de îngheţ, dar influenţează şi punctul de fierbere şi proprietăţile de transfer termic. Din acest motiv, urmăreşte recomandarea producătorului auto: un amestec 50:50 este adesea optim pentru majoritatea condiţiilor climatice şi pentru compatibilitatea cu componentele motorului.
În plus, inhibitori de coroziune din antigel se consumă în timp; testele chimice (pH, nitriţi, nitraţi) arată când e timpul pentru înlocuire. Ignorarea degradării duce la depuneri, blocaje şi coroziune, care pot genera defecte severe ale radiatorului, pompei de apă sau chiar fisuri în blocul motor.
Testarea cu presiune a sistemului de răcire: când şi cum
Când suspectezi o scurgere dificil de localizat — de exemplu, borcane de antigel care se golesc treptat fără urme evidente în compartimentul motor — testarea cu presiune este soluţia. Procedura simulează condiţiile de funcţionare (presiune internă) fără a porni motorul, astfel încât scurgerile să devină vizibile în siguranţă.
Ce este un tester de presiune?
Este un dispozitiv portabil, ieftin, care se fixează pe gâtul vasului de expansiune şi introduce aer pentru a ridica presiunea la valoarea nominală a sistemului. Apoi verifici vizual şi acustic eventualele puncte de pierdere: furtunuri, coliere, etanşări, radiator, şuruburi sau chiar garnituri de chiulasă.
Paşi pentru testare cu presiune
- Asigură-te că motorul e rece.
- Scoate capacul vasului de expansiune şi fixează adaptorul testerului conform instrucţiunilor dispozitivului.
- Aplică presiune treptat până la valoarea indicată pe capacul rezervorului (majoritatea automobilelor funcţionează în jur de 15 PSI / ~1,0–1,1 bar). Nu depăşi presiunea recomandată — poţi avaria conducta sau radiatorul.
- Menţine presiunea vreme de 3–5 minute şi inspectează motorul cu o lanternă: caută picături, bule sau sunet de aer care scapă.
- Dacă nu vezi scurgeri externe, verifică manometrul. O scădere a presiunii indică o scurgere internă (garnitură de chiulasă, radiator spart intern etc.) care necesită diagnoză profesională.
- După test, decomprimă lent sistemul conform instrucţiunilor şi îndepărtează testerul.
Ce probleme poţi detecta şi cum le remediezi
Iată scenarii frecvente şi recomandări practice:
Nivelul scade treptat
Cel mai probabil ai o scurgere externă. Umple la „max”, documentează cu o fotografie şi verifică zilnic. Dacă nivelul continuă să scadă, consultă un service pentru identificare şi reparare: furtunuri, cleme sau radiator pot fi înlocuite relativ simplu.
Antigelul e murdar dar protecţia termică e bună
Prezenţa impurităţilor semnalează acumulare de depuneri şi coroziune. Chiar dacă indicatorul de îngheţ/baie arată protecţie, sistemul trebuie curăţat (flush) pentru a elimina nămolul, depunerile şi pentru a preveni deteriorarea componentelor. Utilizarea unui produs special de curăţare a sistemului de răcire face adesea mult mai mult decât apa caldă: dizolvă depunerile şi neutralizează sedimentele.
Protecţia termică e insuficientă
Dacă testele arată un punct de îngheţ prea mare sau protecţie scăzută la temperaturi ridicate, schimbă antigelul. Soluţii premium oferă protecţie extinsă (de ex. -37 °C până la +129 °C pentru anumite formulări), dar asigură-te că alegi tipul compatibil cu materialele sistemului tău de răcire.
Întreţinere preventivă şi recomandări practice
- Testează antigelul anual sau înainte de sezonul rece.
- Urmează indicaţiile producătorului auto privind tipul de antigel şi intervalele de schimb.
- Păstrează o sticlă de antigel compatibilă în portbagaj pentru completări de urgenţă, dar nu o folosi ca substitut pentru diagnoză dacă nivelul scade frecvent.
- Foloseşte produse de curăţare profesionale dacă sistemul este foarte murdar — acestea prelungesc viaţa componentelor.
- Întreabă un mecanic dacă suspectezi probleme interne (garnitură de chiulasă, bule de aer persistente etc.).
Expert Insight
„Testarea antigelului nu este doar o verificare sezonieră — este un mic control de sănătate preventivă pentru motor. Un amestec corect şi inhibitori activi previn coroziunea internă care, în timp, costă mult mai mult decât o verificare simplă,” explică dr. Andrei Munteanu, inginer termodinamic cu experienţă în diagnoza sistemelor auto. „Folosirea unui refractometru şi testarea cu presiune ar trebui să facă parte din rutina unui proprietar responsabil de maşină.”
Ce legi, tehnologii şi perspective viitoare contează
Pe măsură ce motoarele evoluează şi se folosesc aliaje şi materiale noi, chimia antigelului se adaptează: inhibitorii devin mai stabili, iar formulările hibride sunt proiectate pentru compatibilitate largă între diferite mărci. În plus, pentru vehiculele electrice există şi echivalenţi ai sistemelor de răcire care necesită criterii specifice de testare, dar principiul rămâne acelaşi: menţinerea transferului termic eficient şi prevenirea coroziunii.
În viitorul apropiat, dispozitivele digitale portabile şi aplicaţiile smartphone vor integra date de la senzori pentru monitorizarea continuă a calităţii antigelului, oferind alerte preventive înainte ca o problemă mică să devină majoră.
Resurse şi paşi următori
Dacă ai identificat o problemă uşoară — murdărie, protecţie scăzută — programează o spălare a sistemului şi înlocuire cu antigel recomandat. Dacă bănuiţi o scurgere internă sau o scădere de presiune fără urme externe, foloseşte testarea cu presiune sau contactează un service autorizat. Pentru instrucţiuni practice şi produse, bloguri tehnice şi producători precum Prestone oferă ghiduri şi consumabile dedicate.
Lasă un Comentariu