Mașinile pe abonament: când confortul devine taxă?

Producătorii auto vând tot mai multe funcții ale mașinilor ca servicii plătite: scaune încălzite, CarPlay, asistență la condus. Analizăm motivele tehnologice, reacția consumatorilor și riscurile pentru proprietate și securitate software.

Comentarii
Mașinile pe abonament: când confortul devine taxă?

6 Minute

Producătorii auto transformă tot mai multe funcții ale mașinilor în produse digitale pe bază de abonament — de la scaune încălzite la funcții de asistență a șoferului. Această schimbare provoacă frustrare la cumpărători și ridică întrebări legate de proprietate, securitate software și viitorul industriei auto.

Abonamente pentru lucruri pe care mașina le are deja

În ultimele luni au apărut exemple concrete: BMW a oferit în anumite țări, inclusiv Coreea de Sud, un abonament lunar pentru scaune încălzite, iar anterior a încercat să perceapă o taxă anuală pentru Apple CarPlay și Android Auto. Ideea — activarea prin software a unor funcții deja integrate hardware în vehicul — reverberează în industrie. Aceeași tendință a fost testată de Volkswagen, Toyota, Audi, Cadillac, Porsche sau Tesla, pentru opțiuni precum asistența la condus, recunoașterea vocală sau funcții premium de conectivitate.

Mulți clienți au reacționat negativ. Un sondaj realizat de Cox Automotive pe 217 persoane care intenționează să cumpere o mașină în următorii doi ani arată că doar 25% ar plăti un abonament pentru a debloca funcții; restul — 75% — au respins ideea categoric. Categoriile pentru care unii cumpărători s-ar considera dispuși să plătească includ: sisteme de siguranță (de ex. asistență la menținerea benzii), performanță suplimentară, și „comfort features” precum scaune încălzite.

De ce apar abonamentele: tehnologia și modelul economic

Mașinile moderne sunt din ce în ce mai mult „software pe roți”. Over-the-air (OTA) updates, telematică avansată și sisteme de operare dedicate permit producătorilor să activeze sau să restricționeze funcții prin cod — nu prin piese mecanice. Termenul „software-defined vehicle” descrie această transformare: hardware-ul poate rămâne același, iar diferențierea se face la nivel de software și servicii.

Această arhitectură oferă și oportunități financiare: un vehicul conectat poate genera venituri recurente — date telemetrice, abonamente pentru servicii de navigație premium, actualizări software sau pachete de asistență la condus. General Motors a raportat peste 2 miliarde de dolari venituri din servicii în mașină anul trecut și estimează o creștere ambițioasă, până la 25 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului, bazându-se pe milioane de vehicule înregistrate și pe pachete combinate de servicii.

Tehnologii relevante: de la LiDAR la conectivitate satelitară

În centrul vehiculelor autonome și conectate se află senzori (LiDAR, radar, camere), unități de procesare pentru machine learning, GPS și, tot mai des, conectivitate celulară sau satelitară pentru servicii V2X (vehicle-to-everything). Multe funcții avansate necesită actualizări frecvente ale software-ului și procesare în cloud, ceea ce justifică pentru constructori modelul de abonament pe hârtie.

Cu toate acestea, există o distincție între serviciile care aduc valoare continuă (de exemplu actualizări de hartă în timp real, notificări automate de trafic, asistență la urgenta) și cele care activează doar o caracteristică hardware existentă (scaun încălzit, Apple CarPlay). Consumatorii percep diferența: primul tip poate părea justificat, al doilea, mai puțin.

Ce riscă cumpărătorii și ce riscă industria

Transformarea funcțiilor în abonamente schimbă esența proprietății. Tradițional, opțiunile cumpărate la fabrică rămân pentru viața utilă a vehiculului, indiferent de câți proprietari succesivi are mașina. Dacă funcțiile pot fi dezactivate prin software când încetează plata, valoarea de revânzare și încrederea consumatorului pot scădea.

Mai există și riscurile de securitate și etică: deblocarea funcțiilor prin internet adaugă puncte de intrare pentru atacuri cibernetice; în plus, limitarea accesului la funcții de siguranță sau la instrumente de navigație ridică întrebări legale. Unele caracteristici de siguranță, cum ar fi frânarea automată de urgență, urmează să devină standardizate prin reglementări, ceea ce reduce posibilitatea de a le monetiza separat.

Modele care au eșuat și lecții învățate

Nu toate experimentele au avut succes. Abonamentele pentru acces la anumite modele auto (servicii de tip „car-as-a-service”) propuse de Ford, BMW, Cadillac sau Mercedes-Benz nu au avut traiectoria scontată și au fost întrerupte sau restrânse. De asemenea, Tesla a popularizat vânzarea de funcții software post-achiziție — inclusiv perioade în care autonomia bateriei a fost limitată software și putea fi deblocată contra cost — o practică care a alimentat dezbaterile publice despre etică și transparență.

Pe de-o parte, vânzarea de funcții ca servicii poate stimula actualizări frecvente și o experiență în evoluție pentru utilizator. Pe de altă parte, riscul este ca industria să pară că „desface” capabilități deja plătite în prealabil de consumatori.

Ce spun experții și ce ar putea urma

Analistul Sam Abuelsamid de la Guidehouse Insights a exprimat scepticism: la prețurile care au explodat pentru mașini (prețul mediu a depășit recent 48.000 USD), consumatorii pot refuza încă un strat de taxe recurente. Michelle Krebs de la Cox Automotive avertizează că producătorii au „muncă de făcut” pentru a convinge clienții că abonamentele oferă valoare reală. În schimb, reprezentanți din industrie susțin că, fără fluxuri recurente de venit, investițiile în electrificare, software și autonomie devin greu de susținut financiar.

Expert Insight

Dr. Ioana Popescu, ingineră de sisteme autonome: „Din punct de vedere tehnic, modelul 'software-defined' permite o adaptabilitate extraordinară: telemetria, învățarea automată și actualizările OTA pot îmbunătăți siguranța și eficiența. Dar din punct de vedere social și economic, trebuie stabilite reguli clare: ce ține de siguranță trebuie garantat, iar funcțiile care impactează securitatea rutieră nu ar trebui monetizate post-factum. Consumatorii trebuie să știe exact pentru ce plătesc.”

Pe termen scurt, e probabil ca producătorii de lux să continue să experimenteze cu abonamente, unde clienții acceptă mai ușor costuri adiționale. Pe termen mediu, dacă modelul are succes, vom vedea mutări către segmente mainstream: actualizări de hărți prin satelit, pachete V2X și asistență avansată la condus ar putea deveni surse consistente de venit. Dar reglementările, reacția pieței și presiunea asupra prețului de achiziție vor decide în ce măsură abonamentele vor deveni norma.

Lasă un Comentariu

Comentarii