4 Minute
Luna ianuarie a adus un început de an slab pentru industria auto din România, potrivit datelor publicate de ACAROM. Producția totală a fost de 36.875 de autoturisme, în scădere cu 6,6% față de aceeași lună a anului trecut. Declinele reflectă nu doar evoluția locală, ci și tendința de recul a piețelor auto din Europa, unde cererea pentru vehiculele cu motoare termice continuă să scadă.
Care sunt cifrele pe uzine
Uzina Dacia de la Mioveni a asamblat 18.880 de autoturisme în ianuarie, însemnând o scădere de aproximativ 15% raportat la anul precedent. La rândul său, uzina Ford Otosan din Craiova a produs 17.995 vehicule, în creștere cu 4%. Diferența între cele două unități a fost sub 900 de vehicule — un ecart foarte mic care sugerează o competiție strânsă pentru primul loc în producția auto românească.
Modele și dinamica producției
Ford a raportat deja detaliile pe modele: Puma a înregistrat o creștere de aproximativ 10%, în timp ce Courier a scăzut cu 4%. Pentru Dacia, reducerea volumului de producție de la Mioveni influențează puternic bilanțul pe țară, mai ales într-un context în care mixul de modele (SUV-uri compacte, break-uri practice și modele electrificate) devine crucial pentru stabilitate.
Contextul anual și perspectivele
Anul trecut, cele două uzine din România au produs 545.510 vehicule, cu aproape 6% mai puține decât în 2024. Directorul Dacia România, Mihai Bordeanu, a subliniat că menținerea Programului Rabla este esențială pentru stabilitatea producției la Mioveni. Sindicatele au discutat și scenarii de reducere a producției cu 165 de vehicule pe zi, echivalentul a circa 40.000 de unități pe an, dacă ar fi implementate tăieri pe timpul a aproximativ 250 de zile lucrătoare.
Ce înseamnă pentru piața din România
Declinul producției este în concordanță cu o piață internă mai rece: în ianuarie, înmatriculările au scăzut cu aproximativ 50% comparativ cu anul precedent. Pentru cumpărătorii români, scăderea volumelor înseamnă posibile întârzieri la livrare pentru anumite modele populare, ajustări de preț și promoții axate pe lichidarea stocurilor. Programul Rabla rămâne un factor-cheie pentru cererea de autoturisme noi în România și pentru competitivitatea prețurilor.
Impact pentru cumpărători: specificații, design și performanță
Modelele Dacia (SUV-uri compacte, break-uri practice, versiunile mild-hybrid) și Ford (modele crossover precum Puma, utilitare precum Courier) rămân bine poziționate: oferă costuri de utilizare reduse, spațiu și fiabilitate, elemente apreciate de șoferii din România. Pentru mulți cumpărători români contează raportul preț-echipare, costurile de întreținere și opțiunile de motorizare (hibrid, mild-hybrid sau electric). Acestea influențează deciziile de achiziție și poziționarea pe piață.
Comparații regionale și influențe din Baltica
Tendințele din România pot fi puse în context regional: și în Lietuva (Lietuvos automobilių rinka) s-au observat semnale de temperare a cererii, iar cumpărătorii din Vilniuje sau Kaune (vairuotojams Lietuvoje) caută tot mai mult soluții electrificate și second-hand bine echipate. Importurile și dinamica prețurilor în Lituania pot influența, indirect, prețurile second-hand din România, având în vedere fluxurile de vehicule second-hand între piețele europene.
Concluzie
Scăderea producției auto în ianuarie este un semnal de prudență pentru industria din România: echilibrul între cerere, programele de stimulare (Rabla) și adaptarea portofoliilor de modele (mai multe variante electrificate și mixuri optimizate) va fi esențial pentru stabilitate. Pentru cumpărătorii din România, următoarele luni vor aduce oportunități de negocieri, dar și incertitudini privind termenele de livrare și dinamica prețurilor pe piața locală.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu