5 Minute
Există locuri în oraș unde fiecare cursă spune o poveste fiscală. Unele sunt curate. Altele, ascund discontinuități care, puse cap la cap, devin probleme pentru bugetul public. În 2025, Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a intensificat verificările în sectorul transportului alternativ până la un nivel rar întâlnit anterior — nu doar pentru a recupera bani, ci pentru a scoate la lumină scheme care pot avea implicații penale.
Escaladarea controalelor și cifrele care schimbă tonul
Diferența între 2024 și 2025 nu e doar statistică; e semnal. ANAF a controlat 692 de contribuabili din zona ridesharing în 2025, comparativ cu 215 în 2024. Rezultatul: obligații fiscale restante raportate la peste 584,6 milioane lei și amenzi plus confiscări de aproximativ 123 milioane lei. Datele arată că autoritățile au trecut de la corecții administrative la acțiuni care vizează restituiri semnificative și sancțiuni dure.
Partea penală schimbă complet miza. În 2025, ANAF a identificat 117 cazuri în care prejudiciile totale au atins 335,56 milioane lei, sesizând parchetele competente. În 2024, componenta penală a fost sintetizată în 16 sesizări cu prejudicii estimate la 32,29 milioane lei. Adică: ceea ce la început părea ajustări contabile se transformă rapid în dosare cu efect real asupra conducerii firmelor și a structurii operațiunilor.
Geografia controlului nu e aleatorie. București-Ilfov rămâne epicentrul — acolo unde cererea e mare, oferta e abundentă și, implicit, probabilitatea de a găsi discrepanțe fiscale crește.
Mecanismele care au aprins semnalele ANAF
Schematica este, adesea, simplă în aparență: venituri neînregistrate corect, încadrare greșită a sumelor percepute de șoferi, sau rapoarte fragmentate între platformă, operatori și entități intermediare. Fragmentarea lanțului economic — platformă, operator local, șofer — crește riscul ca informația fiscală să se piardă sau să fie raportată eronat.
Pe de altă parte, când ANAF vorbește despre „elemente constitutive ale unor infracțiuni”, nu mai e vorba doar de diferențe de câteva procente: e vorba de situații în care datele indică o intenție sau o practică sistematică de subdeclarare. Aici intervine și riscul pentru administratori sau persoane care au coordonat structuri ce favorizau raportarea incompletă.
Detectarea acestor tipare nu se bazează exclusiv pe controale fizice. Autoritatea folosește instrumente de analiză de date: algoritmi de data matching, tehnici de tip machine learning și instrumente de forensic accounting. Astfel, volume mari de tranzacții și fluxuri numerar versus plăți digitale pot fi procesate pentru a identifica anomalii cu o eficiență sporită — o abordare originată în domenii care folosesc big data pentru a descoperi patternuri ascunse.
Formularul 397: ce aduce nou instrumentul informativ
Un punct de cotitură a fost introducerea Formularului 397, prin Ordinul ANAF 382/2025. În iunie 2025 a avut loc primul termen de depunere. Scopul official: acces rapid la date granularizate despre activitatea platformelor. Practic, autoritățile nu mai stau la mâna unor rapoarte sintetice; au acces la elemente care le permit să lege cursele și încasările de operator, vehicul și șofer.
Ce date conține formularul? Valoarea curselor, încasările cash, codul fiscal al operatorului, date despre acceptarea sau eliminarea unui șofer din platformă, numărul de înmatriculare al autovehiculului și chiar kilometrii parcurși în curse. Pentru ANAF, granularitatea înseamnă că discrepanțele devin ușor de detectat prin corelare: datele declarate de platformă pot fi comparate automat cu declarațiile firmelor și cu evidențele contabile.
Un aspect important: obligația de raportare revine filialei locale chiar dacă operatorul platformei este nerezident. Astfel, oportunitatea de a evita responsabilitatea prin structuri offshore scade considerabil.
Ce înseamnă asta pentru șoferi și platforme
Pe termen scurt, șoferii trebuie să se aștepte la o verificare mai frecventă a activităților individuale încrucișată cu datele platformelor. Dacă primești plăți cash și platforma raportează altceva, diferențele vor fi vizibile rapid. Pe termen mediu, firmele prin care mulți șoferi operează vor suporta o presiune crescută pentru a avea documentație impecabilă: contracte clare, declarații salariale corecte și evidențe de colectare a numerarului.
Platformele, la rândul lor, vor trebui să-și îmbunătățească sistemele interne de raportare și audit. Instrumentele de data analytics și integrarea unor soluții de reconciliere automatizată devin, astfel, mai mult decât bune practici — devin necesare.
Expert Insight
"Am asistat la tranziția de la controale reactive la un model proactiv, bazat pe date. Formula nu e misterioasă: dacă ai acces la fluxuri granularizate și la instrumente care pot procesa milioane de rânduri de tranzacții, poți identifica discrepanțele mult mai rapid. Pentru șoferi, cel mai important sfat e să păstreze evidențele personale și să ceară documente când primesc plăți în numerar", explică Dr. Elena Ionescu, specialistă în fiscalitate digitală și fostă auditor ANAF.
În esență, jocul s-a schimbat. Nu mai e suficientă buna-credință sau promisiunea unei declarații corecte: datele, acum mai accesibile și mai interoperabile, transformă fiecare cursă în probă. Și, ca în multe alte domenii care au trecut prin revoluția digitală, transparența — alimentată de analiză de date și algoritmi — devine cel mai eficient catalizator pentru conformare.
Sursa: playtech
Lasă un Comentariu