5 Minute
Autoritatea de prevenire și combatere a fraudei fiscale a dispus, la nivel național, suspendarea plăților efectuate de platformele de ride‑sharing Uber și Bolt către 100 de societăți care administrează flote de autovehicule și către șoferii acestora, până la finalizarea anchetei fiscale în curs. Măsura are caracter asigurător și vizează recuperarea unor prejudicii semnificative aduse bugetului de stat, pe fondul unor practici de neclarificare fiscală identificate de inspectorii ANAF/Antifraudă.
Motivele deciziei și modul în care funcționa schema
Inspectorii au reclasificat un număr semnificativ de firme drept entități cu risc fiscal extrem de ridicat. Conform analizelor de risc, multe societăți care apar ca operatori de flote nu sunt, în realitate, proprietarii vehiculelor, ci operează prin contracte de comodat cu alte firme. Veniturile șoferilor ajungeau în structuri intermediare: o societate‑paravan reținea un comision de 5–10% din sumele virate de platforme, iar restul plăților era redistribuit către șoferi, parțial în numerar și parțial prin virament, fără a fi fiscalizat corect.
În urma controalelor, Antifrauda a estimat un prejudiciu de aproximativ 266,5 milioane lei cauzat prin astfel de practici în sectorul transportului alternativ. În plus, au fost aplicate sancțiuni contravenționale în valoare totală de circa 4,8 milioane lei, iar în 90 de cazuri inspectorii au sesizat organele de urmărire penală. De asemenea, au fost identificate circa 30 de situații în care șoferii nu foloseau aparate de marcat fiscale și nu emiteau bonuri.
Impactul imediat asupra șoferilor și al utilizatorilor platformelor
Platformele Uber și Bolt au fost notificate oficial privind suspendarea plăților către firmele vizate, ceea ce a dus la restricționarea temporară a accesului online pentru generarea de venituri a flotelor controlate. Măsura afectează activitatea la nivel național, în toate județele, și are implicații directe pentru mii de șoferi colaboratori. Pe termen scurt, problemele de cashflow pot conduce la dificultăți în întreținerea vehiculelor, la imposibilitatea achitării unor rate sau a asigurărilor, cu un impact asupra mobilității urbane și a serviciilor de transport alternativ.
Context legislativ și instrumente noi de control
Ministerul Finanțelor a implementat în acest an declarația informativă D397, care obligă platformele de transport alternativ să transmită periodic date către ANAF. Această declarație a facilitat identificarea neregulilor în timp real și a consolidat capacitatea autorităților de a monitoriza fluxurile financiare din domeniul ride‑sharing. Măsurile Antifraudă se înscriu într‑un demers mai amplu de reglementare și fiscalizare a economiei digitale, care include și verificări privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale reținute din remunerația șoferilor.
Implicări pentru infrastructură și transport public
Deși măsura vizează în primul rând aspecte fiscale, are ecouri și asupra sistemului de mobilitate: restrângerea temporară a capacității unor flote ar putea influența traficul urban, distribuția cererii către transportul public (autobuze, tramvaie, metrou), precum și modul în care utilizatorii aleg alternative de transport. Autoritățile locale și operatorii de transport public trebuie să monitorizeze aceste efecte, iar planificatorii de infrastructură — cei care gestionează rețele de drumuri, parcări sau noduri multimodale — ar putea fi chemați să coordoneze reacții pentru a evita creșterea congestiei sau presiunea suplimentară asupra sistemelor de transport în comun.
Posibile efecte asupra finanțării infrastructurii
Veniturile fiscale generate de sectorul transporturilor alternative contribuie, direct sau indirect, la bugetele locale și naționale care finanțează proiecte de infrastructură (drumuri, railways, aeroporturi, porturi). Evaziunea fiscală reduce resursele disponibile pentru investiții în modernizarea rețelelor rutiere sau feroviare și pentru proiecte de logistică care deservesc economia.
Securitate, mediu și responsabilitatea operatorilor
Pe lângă prejudiciul fiscal, neregulile raportate pot avea implicații pentru siguranța pasagerilor și pentru impactul de mediu. O infrastructură de mobilitate eficientă și reglementată stimulează tranziția către soluții mai curate (vehicule electrice, optimizarea rutelor) și reduce emisiile provenite din traficul urban. Platformele și firmele care respectă legislația contribuie la un cadru predictibil pentru investiții în flote mai sigure și mai puțin poluante.
Relevanța economică și socială
Transportul alternativ reprezintă un sector important pentru piața muncii și pentru mobilitatea urbană, oferind surse de venit pentru zeci de mii de persoane. În același timp, practici fiscale neconforme afectează competiția loială și erodează încrederea în piață. Intervențiile Antifraudă urmăresc nu doar recuperarea prejudiciilor, ci și restabilirea echității fiscale, protejarea fondurilor destinate infrastructurii și asigurarea unei concurențe corecte între operatori.
Ce urmează: cooperare, transparență, digitalizare
Soluțiile recomandate includ consolidarea schimbului de informații între platforme și autorități, audituri periodice, implementarea tehnologiilor de trasabilitate a plăților și intensificarea campaniilor de conformare pentru firmele de profil. D397 este un pas important, dar e nevoie de colaborare continuă între autorități, platforme, bănci și actorii din logistică și infrastructură pentru a limita riscurile de evaziune și pentru a proteja atât șoferii, cât și utilizatorii.
Pe termen lung, o piață transparentă și bine reglementată va susține investițiile în infrastructură, va îmbunătăți serviciile de transport public și alternativ, și va contribui la o mobilitate urbană mai sigură, mai eficientă și mai puțin poluantă.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu