9 Minute
Mulți dintre noi iubim senzația unei mașini proaspăt curățate: mirosul de plastic șters, tapițeria aspirată, geamurile lipsite de urme. Însă un studiu realizat împreună cu Dr. Jonathan Cox, lector principal în microbiologie la Aston University, ridică o întrebare incomodă: cât de curate sunt, de fapt, interioarele autoturismelor noastre comparativ cu locurile publice pe care le considerăm cele mai murdare — cum ar fi scaunul unei toalete?
Ce și cum au măsurat cercetătorii
Pentru a răspunde la această întrebare, echipa de la Aston University a prelevat probe din cinci mașini la mâna a doua, cu vârste și condiții de utilizare diferite. Fiecare vehicul a fost testat la șase puncte-cheie din interior: portbagaj (boot), scaunul șoferului, schimbătorul de viteze (gearstick), bancheta din spate, bordul și volanul.
Metoda a fost una clasică în microbiologie: fiecare suprafață a fost tamponată cu un betișor de bumbac steril hidratat în soluție tamponată cu fosfat. Probe au fost însămânțate pe plăci cu medii nutritive — Nutrient Agar (pentru creștere bacteriană generală) și Violet Red Bile Glucose (selectiv pentru Enterobacteriaceae) — și incubate la 37°C timp de 24 de ore pentru a permite colonii bacteriene detectabile. Colonii au fost numărate, colorate Gram și supuse identificării prezumtive.
Metodologia, aplicată în decembrie 2021, a urmărit atât încărcătura bacteriană totală, cât și prezența grupurilor de bacterii care reprezintă riscuri potențiale pentru sănătate (de ex. coliforme fecale).
Unde s-au găsit cele mai multe bacterii
Rezultatele sunt, pentru unii, surprinzătoare. Iată numărul total de bacterii identificate în fiecare locație, însumând probele din toate cele cinci mașini:
- Portbagaj (boot) – 1,425 colonii
- Scaunul șoferului – 649 colonii
- Schimbătorul de viteze (gearstick) – 407 colonii
- Bancheta din spate – 323 colonii
- Bordul – 317 colonii
- Volanul – 146 colonii
Portbagajul a ieșit clar în evidență ca locul cel mai contaminat, cu un total de 1.425 de colonii identificate. Toate mașinile testate au conținut bacterii fecale în portbagaj, iar nivelul de contaminare găsit în portbagaj a depășit în mod constant cel măsurat pe scaunele de toaletă analizate în paralel.
Alte zone cu încărcătură bacteriană ridicată au fost scaunul șoferului și schimbătorul de viteze — semn că punctele frecvent atinse, dar și cele utilizate pentru a depozita alimente sau obiecte, pot acumula micro-organisme dăunătoare. În schimb, volanul a prezentat, surprinzător, una dintre cele mai mici încărcături bacteriene, un rezultat explicabil parțial prin folosirea mai frecventă a dezinfectanților personale după pandemie.
Ce bacterii au fost detectate și ce riscuri prezintă
Identificarea speciilor prezumtive oferă un tablou mai clar al riscurilor. Studiul a evidențiat o varietate de microorganisme, unele comune, altele cu potențial patogen:
- Escherichia coli (E. coli) – un coliform fecal. Majoritatea tulpinilor din intestin sunt inofensive, dar anumite serotipuri patogene pot provoca toxiinfecții alimentare prin transmitere fecal-orală — de exemplu, dacă mâncarea cade pe un scaun puternic contaminat.
- Pseudomonas aeruginosa – omniprezent în mediu (apă, sol), dar îngrijorător pentru că poate cauza infecții la oameni și animale, iar unele tulpini prezintă rezistență la antibiotice.
- Bacillus subtilis – întâlnit în tractul gastrointestinal al unor animale și în natură; în general nu este periculos pentru o persoană sănătoasă.
- Staphylococcus epidermidis – bacterii comune pe piele, care pot produce infecții la persoanele cu imunitate compromisă sau în cazul contactului cu dispozitive medicale implantate.
- Staphylococcus aureus – prezent în mod obișnuit în nas; unele tulpini sunt implicate în infecții respiratorii sau cutanate. Familia include MRSA (meticilin-rezistent), un agent foarte greu de tratat.
- Rhodotorula mucilaginosa – drojdie de mediu care rar poate produce infecții la pacienții imunocompromiși.
Prezența E. coli în portbagaje și pe scaune sugerează contaminare fecală transferată probabil de la pantofi, saci cu alimente sau de la animale. De aceea, nu este doar o problemă de „murdărie vizibilă”, ci una biologică: micro-organismele care nu se văd pot fi, uneori, mai periculoase decât praful.
.avif)
Ce factori influențează gradul de contaminare
Câteva modele clare au apărut din analiză. În primul rând, vârsta mașinii a corelat cu încărcătura bacteriană: vehiculele mai vechi prezentau, în general, mai multe colonii. Dr. Jonathan Cox explică: „Pe măsură ce folosim o mașină pentru o perioadă mai lungă, acumulăm microbi din surse multiple — alimente, animale, copii, pantofi — iar această diversitate de origini crește încărcătura bacteriană, indiferent de cât de des aspirăm scaunele.”
Comportamentele de utilizare sunt, de asemenea, decisive. Portbagajul, folosit din ce în ce mai mult pentru transportul cumpărăturilor lăsate la liber (fără pungi), devine un rezervor pentru reziduuri organice. Copiii, animalele de companie și transportul alimentelor contribuie semnificativ. În plus, după pandemia COVID-19, utilizarea dezinfectanților pe suprafețele de contact a crescut — iar asta explică, în parte, de ce volanul a avut o încărcătură surprinzător de mică în aceste probe.
Recomandări practice: cum ar trebui să curățăm mașina
Rezultatele nu sunt menite să provoace panică, ci să informeze. Dr. Cox oferă câteva sfaturi practice bazate pe dovezi:
- Curățați interiorul la fel de regulat ca exteriorul: murdăria vizibilă nu reflectă întotdeauna siguranța biologică. Curățarea interioară periodică reduce acumularea microbiană.
- Nu vă bazați doar pe aspect: o suprafață „curată” vizual poate ascunde colonii bacteriene. Folosiți produse dezinfectante adecvate pentru zonele cu contact frecvent — schimbătorul de viteze, mânerele portierelor, butoanele și cotiera.
- Curățați zonele mai puțin vizibile: portbagajul, sub scaune, buzunarele ușilor — aceste locuri pot reține murdărie organică care favorizează multiplicarea bacteriilor.
- Sanitizare rapidă între curățări profunde: un șervețel antibacterian sau un spray dezinfectant aplicat pe gearstick și pe celelalte suprafețe de contact poate reduce riscul microbian.
- Spălați-vă pe mâini înainte de a mânca în mașină: cea mai simplă și eficientă măsură pentru a preveni transmiterea fecal-orală.
- Luați în considerare curățarea profesională a tapițeriei: șamponarea sau curățarea cu abur reduce încărcătura bacteriană la nivelul fibrelor.
„Cei mai mulți nu se îmbolnăvesc din cauza bacteriilor din mașină — obiceiuri simple precum spălatul pe mâini reduc considerabil riscurile — dar cunoașterea punctelor problematice ne ajută să luăm decizii mai bune privind igienizarea,” adaugă Dr. Cox.
Metodologie detaliată și limitările studiului
Este important să înțelegem limitele acestui studiu. Probe au fost prelevate din cinci mașini second-hand, variind ca vârstă între 2 și 17 ani, și comparate cu două toalete domestice folosite recent. Metodele de laborator (NA și VRBG, incubare la 37°C, colorare Gram) oferă o evaluare solidă a încărcăturii și a tiparelor bacteriene, însă:
- Numărul mic de vehicule limitează generalizabilitatea rezultatelor la întreaga populație auto.
- Identificarea a fost prezumtivă; pentru o clasificare definitivă ar fi necesare teste moleculare (PCR, secvențiere) care pot determina specii și tulpini precise, inclusiv markerii de virulență sau rezistență la antibiotice.
- Probele culturale detectează doar microorganismele viabile care cresc pe mediile folosite; unele specii dificil de cultivat sau rare pot fi neobservate.
Astfel, studiul oferă o imagine relevantă și utilă, dar nu e exhaustivă. Cercetări suplimentare, cu eșantioane mai mari și metode moleculare, ar clarifica proporția exactă a speciilor cu risc și modul lor de transmitere.
Expert Insight
„Rezultatele nu sunt o surpriză totală pentru microbiologi: mediile călduțe, întunecate și frecvent atinse — cum sunt interiorul mașinii și portbagajul — sunt propice pentru acumularea microbiomului. Ce surprinde este magnitudinea contaminării în portbagaj și faptul că, în multe cazuri, aceasta depășește nivelul de pe scaunul unei toalete domestice. Mesajul pentru public este simplu: nu ignorați igiena internă a mașinii, mai ales dacă transportați alimente sau animale,” explică dr. Andrei Munteanu, expert în microbiologie aplicată (comentariu ilustrativ).
Dr. Munteanu subliniază și importanța abordării practice: „Curățarea frecventă și folosirea produselor dezinfectante pe punctele de contact reduc semnificativ riscul. Pentru persoanele imunocompromise, recomandările devin mai stricte: evitarea consumului de alimente în mașină și curățări profesionale ale tapițeriei.”
Ce trebuie reținut
Pe scurt:
- Portbagajul poate fi un rezervor neașteptat de bacterii, inclusiv coliforme fecale.
- Schimbătorul de viteze și scaunele prezintă încărcături bacteriene mai mari decât volanul în multe cazuri; nu neglijați aceste suprafețe la curățare.
- Există bacterii potențial patogene (E. coli, Pseudomonas, Staphylococcus) identificate — riscul real depinde de tulpină, inocul și starea persoanei expuse.
- Curățarea internă regulată, folosirea dezinfectanților pe punctele de contact și igiena mâinilor reduc riscul de toxiinfecții alimentare și alte infecții.
Concluzie
Studiul condus cu Dr. Jonathan Cox arată că interioarele mașinilor pot adăposti o diversitate microbiană semnificativă, uneori superioară celei găsite pe scaunul unei toalete domestice. Nu este nevoie de panică, ci de conștientizare și măsuri simple: curățenie regulată, atenție la depozitarea alimentelor și igienă personală. Viitorul cercetărilor ar trebui să includă eșantioane mai numeroase și analize moleculare pentru a preciza riscurile reale asociate speciilor găsite.
Pentru cei care cumpără o mașină second-hand: o curățare profesională înainte de a o folosi intensiv poate reduce considerabil încărcătura bacteriană și oferă un start mai sigur pentru utilizare.
Lasă un Comentariu