4 Minute
Indexul de Trafic 2025 arată o schimbare semnificativă în tiparele de trafic urban: șoferii din București pierd echivalentul a peste 12 zile lucrătoare pe an din cauza aglomerației, în timp ce ora de prânz (11:00–14:00) devine un nou vârf de trafic. Studiul, realizat pe 41 de municipii reședință de județ între martie și iunie 2025, compară viteza medie din zilele lucrătoare cu regimul liber de duminică dimineața (7:00–8:00) pentru a surprinde corect congestia.
Principalele concluzii
Orașele cu cel mai ridicat nivel de congestie rămân București, Timișoara, Cluj-Napoca și Iași. În contrast, localități mai mici precum Reșița, Giurgiu și Călărași oferă cea mai fluidă mobilitate: locuitorii pierd doar 3–3,5 zile lucrătoare anual din cauza traficului. Alte orașe mici — Oradea, Alba Iulia, Bistrița — au înregistrat îmbunătățiri notabile față de 2024. Brăila și Galați au reușit, de asemenea, să mențină valori relativ bune, cu pierderi între 3,6 și 4,3 zile pe an.
Schimbarea tiparului de trafic
Directorul executiv al Institutului pentru Orașe Vizionare, Florian Filat, subliniază: „Datele arată că ora de prânz este noul vârf de trafic. Drumurile scurte, livrările, curieratul și activitățile fragmentate generează încetiniri între 11:00 și 14:00. Măsurile de mobilitate trebuie calibrate și pentru acest interval, nu doar pentru orele tradiționale de rush hour.”
Infrastructură: ce trebuie adaptat
Rezultatele Indexului scot în evidență necesitatea unor intervenții pe infrastructură: modernizarea arterelor urbane, dezvoltarea coridoarelor pentru transport public și investiții în rețelele de cale ferată urbană și regională. De asemenea, creșterea capacității aeroporturilor și modernizarea porturilor pot influența fluxurile logistice și mobilitatea urbană, diminuând presiunea asupra traficului rutier.
Dezvoltări în transportul public
Pentru a reduce timpul pierdut în trafic sunt recomandate politici care promovează transportul public: benzi dedicate pentru autobuze și tramvaie, extinderea metroului și optimizarea orarelor trenurilor regionale. Investițiile în transport public și în soluții de mobilitate alternativă (biciclete, trotinete, coridoare pietonale) contribuie la eficiența logisticii urbane și la reducerea emisiilor.
Politici guvernamentale și reglementări
Autoritățile trebuie să adapteze reglementările de trafic și planificarea urbană la noile tipare: management dinamic al semaforizării, restricții de acces pentru anumite vehicule în zone sensibile, stimulente pentru telemuncă organizată și coordonare între administrațiile locale pentru planuri integrate de mobilitate.
Securitate și impact de mediu
Congestia crește emisiile de CO2 și NOx, zgomotul și riscul incidentelor rutiere. Soluțiile orientate spre transport public, căi ferate eficiente și prioritizarea transportului curat reduc amprenta ambientală și îmbunătățesc siguranța rutieră.
Relevanță economică și socială
Timpul pierdut în trafic are costuri economice directe — productivitate scăzută, creșterea costurilor logistice — și impact social: scăderea calității vieții urbane. Măsurile bine calibrate de infrastructură, mobilitate și reglementare pot genera beneficii semnificative în competitivitatea orașelor și în bunăstarea locuitorilor.
Metodologie
Indexul a utilizat 51 de indicatori grupați pe trei dimensiuni: Calitate, Prosperitate și Vibrație. Datele au fost colectate între 7:00 și 20:00, ceea ce oferă o vedere detaliată asupra variațiilor orare ale traficului în 41 de municipii reședință de județ.
Concluzia cheie este clară: adaptarea infrastructurii, consolidarea transportului public și reglementările dinamice sunt esențiale pentru a gestiona noul vârf de trafic de la prânz și pentru a reduce pierderile zilnice ale șoferilor și ale economiei urbane.
Sursa: profit
Comentarii