10 Minute
ID. Buzz AD ajunge pe străzile Berlinului pe măsură ce încep testele pentru transportul public
Berlinul a făcut un pas hotărât spre transportul public autonom odată cu intrarea în operare a modelului Volkswagen ID. Buzz AD într-o zonă urbană definită. Construit de Volkswagen împreună cu divizia sa de mobilitate MOIA, ID. Buzz AD autonom este conceput ca un shuttle electric practic pentru utilizare urbană și ar putea deveni o componentă permanentă a mixului de mobilitate din Berlin până în 2027, în funcție de rezultate și de acceptarea publică.
Proiectul vizează nu doar demonstrații tehnologice punctuale, ci integrarea tehnologiei de nivel înalt de autonomie în serviciile reale de transport public. Aceasta implică coordonare între producător, autorități de transport, operatori locali și furnizori de infrastructură pentru încărcare și comunicații. În plus, proiectul aduce în prim-plan aspecte de securitate cibernetică, întreținere predictivă și modele de operare ce pot fi replicabile în alte orașe europene.
Project rollout and timeline
La sfârșitul lunii octombrie 2025, primele cinci vanuri ID. Buzz AD au început să circule într-un perimetru de aproximativ 15 km2 (șase mile pătrate) care acoperă cartierele Spandau, Charlottenburg-Wilmersdorf şi Reinickendorf. Aceste rute inițiale sunt finanțate parțial printr-un grant de 9,5 milioane de euro acordat de Ministerul Federal al Transporturilor și sunt operate în cadrul programului NoWeL4, prescurtarea pentru Northwest Level 4.
În faza actuală, vehiculele circulă fără pasageri la bord, în timp ce echipele validează software-ul, hărțile și comportamentul în trafic în regim continuu. Testele cu pasageri sunt planificate pentru prima jumătate a anului 2026, iar planificatorii urbani au indicat că serviciile autonome ar putea fi integrate permanent în sistemul de transport public al Berlinului încă din 2027, dacă rezultatele demonstrează fiabilitate, siguranță și acceptare publică. Această perioadă de testare extinsă contribuie la construirea unui caz de utilizare robust pentru mobilitate electrică autonomă în mediu urban dens.
În paralel cu operațiunile din teren, proiectul include activități de comunicare publică și consultare cu comunitățile locale pentru a răspunde întrebărilor despre impactul asupra traficului, accesibilitate și locurile de muncă. Sunt evaluate, de asemenea, scenarii de integrare tarifară cu sistemele existente de transport public și modalități de optimizare a rutelor pentru a crește eficiența energetică.
Sensors, software and vehicle specifications
Din punct de vedere mecanic, ID. Buzz AD este similar cu furgoneta electrică standard ID. Buzz, astfel încât utilizatorii şi operatorii beneficiază de hardware familiar și performanțe EV deja cunoscute. Cifrele tehnice cheie includ:
- Autonomie: aproximativ 234 mile (377 km) la o baterie complet încărcată
- Putere: o putere combinată în jur de 282 cai putere
- Hardware autonom: 13 camere, nouă unități LiDAR și cinci senzori radar
Un pachet software dedicat de autonomie procesează datele senzorilor folosind fuziune de senzori, algoritmi de localizare și planificare a traiectoriei pentru a atinge capabilitatea de Nivel 4, permițând vehiculului să se conducă singur în interiorul unui domeniu operațional definit, fără intervenție umană în condiții normale. Arhitectura software include straturi pentru percepție, localizare (care depinde de hărți HD și actualizări în timp real), planificare de traseu și control. De asemenea, există componente de monitorizare remote și telemetrie pentru supraveghere continuă și actualizări over-the-air (OTA) ale stack-ului de autonomie.
Din perspectiva ingineriei, combinația de camere, LiDAR și radar asigură redundanță și robustețe în diverse condiții de iluminare și meteorologice. LiDAR-urile oferă informații precise de distanță și formă, radarul este eficient în detectarea obiectelor în condiții de vizibilitate redusă, iar camerele contribuie la recunoașterea semnelor de circulație, a semafoarelor și a pietonilor. Procesarea acestor date se face pe unități compute specifice, optimizate pentru latențe scăzute și pentru siguranța funcțională necesară unei implementări de Nivel 4.
În plus, sistemele includ protocoale de degradare a funcției (fallback) și decizii de siguranță care pot solicita retragerea într-o zonă sigură sau cedarea controlului către un operator uman în anumite situații excepționale. Proiectul acordă atenție și managementului ciclului de viață al bateriei, performanței la încărcare rapidă și planificării infrastructurii pentru stații de încărcare la depozite sau puncte de redistribuire.
Safety, operations and public transport integration
Securitatea rămâne o prioritate centrală. În timpul testelor, fiecare vehicul are la bord un pilot de rezervă și este monitorizat continuu dintr-un centru de control la distanță. Vanurile vor efectua în jur de 80 de opriri pe tură în timp ce navighează prin trafic urban mixt și zone pietonale, testând astfel capacitatea de integrare a serviciilor în circuitele uzuale ale orașului.
NoWeL4 este gândit ca un pas intermediar: dacă proba se dovedește fiabilă și scalabilă, Berlinul ar putea găzdui una dintre cele mai mari flote de vehicule autonome integrate în transportul public german — mutând discuția de la demonstrații izolate la servicii regulate, programate și cu tarife integrate.
Operațional, integrarea unui serviciu autonom în rețeaua de transport înseamnă optimizarea rutelor, sincronizarea cu hub-urile de transport (gări, porțiuni cu flux intens) și asigurarea unor soluții de accesibilitate pentru persoanele cu mobilitate redusă. De asemenea, planificatorii trebuie să evalueze impactul la nivel de trafic și să gestioneze interacțiunile cu bicicliștii, trotinetiștii și pietonii. Partea de reglementare include certificări de siguranță, licențierea șoferului de rezervă, cerințe pentru testele de conformitate și evaluări independente pentru a valida scenarii critice.
„Nu este vorba despre înlocuirea transportului peste noapte”, a spus un reprezentant al proiectului, „ci despre creșterea capacității, reducerea emisiilor și învățarea la scară largă a ceea ce funcționează.” Această abordare precaută urmărește să construiască încredere în public, să demonstreze beneficii concrete în reducerea congestiei și a emisiilor și să identifice modele de afaceri sustenabile pentru operatori și autorități.
U.S. ambitions: Uber and mass deployment
În timp ce Berlinul pilotează tehnologia cu sprijin public, o implementare paralelă și mai accelerată este planificată în Statele Unite — condusă în principal de parteneri privați. Uber a anunțat la începutul anului 2025 că a selectat Volkswagen pentru a furniza mii de furgonete autonome ID. Buzz pentru rețeaua sa de ride-hailing, începând cu Los Angeles și extinzându-se spre alte orașe începând din 2026.
Calendarul Uber vizează alăturarea vehiculelor la flota din Los Angeles până la sfârșitul anului 2025, ceea ce ar putea aduce furgonete electrice autonome la scară largă pe străzile americane mai devreme decât inițiativele administrate de municipalități. Această diferență evidențiază două abordări: integrarea prudentă, finanțată parțial din fonduri publice și coordonată cu autoritățile locale, exemplificată de Berlin, și desfășurarea agresivă din sectorul privat, condusă de platforme de mobilitate care urmăresc viteza de implementare și acoperirea pieței.
Implementarea la scară largă în SUA va pune accent pe modelul comercial, gestionarea costurilor operaționale, acceptarea utilizatorilor și integrarea cu platformele digitale de pe telefoanele mobile. De asemenea, va testa interoperabilitatea cu reglementările locale și va evidenția provocările privind responsabilitatea în caz de incidente, asigurările și relația cu forța de muncă din domeniul transporturilor.
Market context and what to watch
ID. Buzz AD se află la intersecția a trei tendințe dinamice: electrificarea, autonomia și noile servicii de mobilitate. Pentru planificatorii urbani întrebările cheie privesc proiectarea operațională, infrastructura necesară (stații de încărcare, hub-uri de redistribuire, rețele de comunicații dedicate) și acceptarea din partea publicului. Pentru producători auto și companii de mobilitate, miza este viabilitatea comercială și validarea siguranței la scară, inclusiv certificările necesare și procedurile de testare independente.
Iată câteva aspecte şi semne pe care merită să le urmăriți în lunile următoare:
- Rezultatele din testele cu pasageri programate pentru începutul anului 2026: acceptare, confort, punctualitate și managementul situațiilor excepționale
- Modul în care programul NoWeL4 gestionează scenarii urbane complexe, orele de vârf și interacțiunile cu trafic mixt — acestea sunt teste esențiale pentru scalabilitate
- Progresul parteneriatului Uber-Volkswagen în implementările din orașele americane și lecțiile operaționale sau de reglementare pe care le vor produce
Pe termen mediu, succesul ID. Buzz AD ar putea influența strategii de achiziție pentru municipalități, modelele de tarifare integrate și proiectarea de rețele de shuttle autonome pentru zonele metropolitane. De asemenea, proiectul are potențialul de a stimula investițiile în infrastructură pentru mobilitate electrică și de a accelera cercetarea privind interacțiunea între vehicule autonome și participanții vulnerabili la trafic, cum ar fi pietonii și bicicliștii.
Din perspectiva competitivă, Volkswagen și MOIA pot diferenția oferta prin experiența utilizatorului, integrarea serviciilor digitale, calitatea hărților HD, capacitatea de a opera flote la scară și prin demonstrarea unor costuri totale de operare competitive. Pe de altă parte, jucători din Silicon Valley sau start-up-uri specializate în autonomie pot oferi viteze mai mari de inovare, dar pot întâmpina bariere legate de încredere și reglementare.
Indiferent dacă este impulsionat de politici ale orașelor sau de ambiții ale platformelor tehnologice, proiectul ID. Buzz AD devine tot mai relevant pentru oricine urmărește evoluția vehiculelor autonome, a furgonetelor electrice și viitorul transportului public. Implementările care vor urma vor oferi date esențiale privind eficiența energetică, costurile operaționale, impactul asupra traficului urban și modul în care cetățenii adoptă sau resping noile opțiuni de mobilitate.
Pe măsură ce proiectele avansează, comunitatea tehnică și factorii de decizie vor urmări cu atenție metrici precum rata de incidente per kilometru, gradul de utilizare în orele de vârf, costurile per pasager-km și economia întregului ciclu de viață al vehiculelor electrice autonome. Aceste date vor determina dacă astfel de soluții devin o componentă standard a rețelelor de transport public sau rămân instrumente de nișă pentru anumite arii urbane.
Sursa: autoevolution
Lasă un Comentariu