6 Minute
Un studiu comandat de Asociația Spirits România, realizat în cadrul campaniei „NOT alCOOL la volan – #ConsumăResponsabil”, arată o realitate îngrijorătoare: aproximativ unul din cinci români (20%) recunoaște că s-a urcat la volan după ce a consumat băuturi alcoolice. Cercetarea investighează atât comportamentele în trafic, cât și percepțiile publice asupra legislației și sancțiunilor.
Motivările șoferilor și toleranța pentru „cantități mici”
Dintre cei care au admis că au condus după ce au consumat alcool, 76% susțin că nu se considerau beți, ci că au consumat doar o cantitate mică de alcool. Aceasta reprezintă o creștere semnificativă față de ediția anterioară, când 60% invocau aceeași justificare. Explicațiile folosite frecvent includ: un traseu scurt și cunoscut, lipsa alternativelor de transport sau presiunea de grup.
Pe cine implică problema: percepție și proximitate
Fenomenul este larg răspândit: 62% dintre respondenți declară că au în cercul lor persoane care au condus sub influența alcoolului. Totuși, există un semnal pozitiv: 76,5% afirmă că nu ar accepta să fie pasageri într-o mașină condusă de o persoană aflată sub influența alcoolului.
Opinia publică despre sancțiuni și aplicarea legii
Majoritatea respondenților (peste 60%) consideră că legislația actuală este suficientă pentru prevenirea accidentelor rutiere, în timp ce 40,84% cred că problema constă în aplicarea relaxată a regulilor. 51,57% indică lipsa respectului față de regulile de circulație drept cea mai mare amenințare pentru siguranța rutieră, iar aproape jumătate (48,19%) observă comportamente periculoase de fiecare dată când circulă.
Soluțiile preferate de români
Respondentii propun o combinație de măsuri: 52,53% cer o aplicare mai strictă a legii, 56,51% își doresc înăsprirea pedepselor, 46% susțin o educație rutieră mai consistentă, 25% vor mai multe campanii de conștientizare, iar 39% pledează pentru modernizarea infrastructurii rutiere.
Ce pedepse susțin românii pentru conducerea sub influența alcoolului
Studiul relevă că 62% sunt de acord cu suspendarea permisului pentru un an pentru șoferii prinși băuți, chiar dacă nu au provocat accidente; 18,5% susțin pedepse cu închisoarea, iar 12% consideră că o amendă ar fi suficientă.
Atitudinea față de accidentele mortale
În cazuri grave, opinia publică este mai dură: 37% ar accepta o pedeapsă de 25 de ani de detenție și interdicție permanentă de a conduce, 9% susțin închisoarea pe viață, iar 66,6% consideră că ar trebui eliminată posibilitatea eliberării anticipate sau a pedepsei cu suspendare în astfel de cazuri.
Ce prevede legislația actuală
În România consumul de alcool la volan nu este tolerat. Orice valoare pozitivă poate atrage răspundere contravențională sau penală, în funcție de alcoolemie. Conform prevederilor actuale: pentru o alcoolemie de 0,01–0,40 mg/l în aerul expirat se suspendă permisul și se aplică amendă; conducerea cu peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepsește cu închisoare între 1 și 5 ani; iar dacă se produc accidente mortale pe fondul consumului de alcool, pedeapsa este între 2 și 10 ani de închisoare. Legea Anastasia (2023) elimină posibilitatea suspendării pedepsei cu închisoarea atunci când accidentul s-a produs sub influența alcoolului.
Context european: România pe primul loc la mortalitate
Potrivit ultimelor rapoarte ale Comisiei Europene, România înregistra în 2024 cea mai mare rată a mortalității rutiere din UE, cu aproximativ 1.500 de decese în anul precedent și o rată de 78 decese la un milion de locuitori — de patru ori mai mare decât în Suedia, de exemplu. Aceste cifre întăresc urgența unor măsuri eficiente de prevenire.
Impactul asupra pieței auto din România și comportamentul cumpărătorilor
Riscarea crescută a accidentelor și preocuparea pentru siguranță influențează cererea pe piața auto românească. Tot mai mulți cumpărători români cer dotări active de siguranță (ABS, ESP, frânare automată de urgență, sistem de menținere a benzii) — caracteristici care devin factori decisivi în achiziție, atât pentru mașinile noi, cât și pentru cele rulate. Modelele accesibile, precum gama Dacia (Sandero, Duster), rămân populare datorită prețului, dar clienții pun acum mai mult accent pe echipamentele de siguranță decât înainte.
Pentru mulți români, piața de mașini second-hand din import (în principal din Germania) rămâne atractivă pentru raportul preț-calitate. Cu toate acestea, creșterea prețurilor și fluctuațiile valutare afectează deciziile de cumpărare și pot întârzia reînnoirea parcului auto. Astfel, oferta de modele echipate cu sisteme ADAS și airbaguri multiple devine mai apreciată pe segmentul premium, în timp ce pe segmentul mediu popularitatea SUV-urilor compacte rămâne în creștere.
Specificații și performanță — ce caută șoferii români
Pe piața locală, clienții compară frecvent specificații tehnice: consum mixt, emisii CO2, putere motor (CP), cuplu, dar și dimensiunile habitaclului și capacitatea portbagajului — factori importanți pentru familii. Mulți cumpărători prioritiză motorizări eficiente (diesel pentru flote și motoare pe benzină micro-hibrid pentru uz urban), iar în orașe precum București, Cluj sau Iași, conectivitatea (sisteme infotainment și integrare smartphone) devine standard. În contextul Europei, importatorii și dealerii din România urmăresc tendințele din Lietuva și Lietuvos automobilių rinka pentru a evalua cum se adaptează ofertele la preferințele regionale; experiențele din Vilniuje sau Kaune privind popularitatea SUV-urilor sau soluțiile de leasing pot oferi indicii utile pentru piața noastră.
Concluzii și recomandări pentru România
Rezultatele studiului indică atât un nivel ridicat de toleranță personală față de consumul «mic» de alcool la volan, cât și o dorință publică pentru măsuri mai stricte, educație rutieră și infrastructură modernă. Pentru industria auto și pentru autorități, este esențial să combine politici eficiente de aplicare a legii, campanii de informare orientate spre conducere responsabilă și promovarea vehiculelor echipate cu tehnologii moderne de siguranță. Numai printr-un pachet mixt — legislație, aplicare, educație și tehnologie — România poate reduce semnificativ rata mortalității rutiere și poate îmbunătăți siguranța pe drumurile publice.
Sursa: libertatea
Lasă un Comentariu