6 Minute
Guvernul României analizează introducerea unui sistem de leasing social pentru maşini electrice, model inspirat din Franţa, care ar putea duce la rate subvenţionate de aproximativ 100€ pe lună pentru persoanele eligibile. Iniţiativa, aflată în discuţii între Ministerul Mediului şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), vizează folosirea de fonduri europene pentru a stimula trecerea la transportul nepoluant. Implementarea efectivă este estimată pentru 2026 sau 2027, în funcţie de formulele tehnice şi bugetare care vor fi agreate.
Ce presupune, concret, leasingul social?
Spre deosebire de programele clasice tip Rabla care dau subvenţii directe la achiziţie, acest mecanism ar funcţiona ca un leasing operaţional: beneficiarul închiriază maşina la o rată lunară subvenţionată, iar la finalul contractului există opţiunea de cumpărare la valoare reziduală. Statul ar putea contribui cu sume importante, chiar şi peste 10.000€ per vehicul, pentru a reduce rata lunară, însă pentru a ajunge la nivelul dorit de autorităţi (ţinta discutată fiind ~100€ pe lună) va fi nevoie ca şi dealerii şi firmele de leasing să ofere discounturi comerciale.
Cine va fi eligibil şi ce condiţii se discută
Discuţiile includ condiţionarea subvenţiei de veniturile familiei aplicante: se ia în calcul un prag foarte redus, posibil în jurul a 1.000€ pe lună pe familie (12.000€ pe an). Scopul este ca fondurile sociale nerambursabile să ajungă la gospodăriile cu venituri scăzute, însă există temeri că tocmai aceste familii nu vor fi interesate de un contract de leasing pe mai mulţi ani, chiar dacă rata este mică. Există şi opţiunea de a include în program vehicule electrice second-hand, inclusiv importate, ceea ce ar schimba semnificativ piaţa auto locală şi ar crea tensiuni cu dealerii care încearcă să limiteze importurile de rulate.
Aspecte financiare de luat în calcul
Un sistem de leasing social implică calcularea dobânzilor, a valorii reziduale, a perioadei contractuale minime (de exemplu 3 ani) şi a unui număr minim de kilometri anulaţi necesari pentru a justifica subvenţia. Exemplele din Franţa cer ca rata să nu depăşească 200€ lunar, venituri anuale maxime pentru aplicanţi de circa 16.300€ şi un preţ maxim al maşinii (47.000€ TVA inclus). Guvernul francez subvenţionează până la 7.000€ pentru a menţine rata în intervalul impus. Variante similare sunt luate în calcul şi la Bucureşti.
Riscuri şi provocări pentru piaţa din România
Există mai mulţi factori care pot limita eficienţa unui astfel de program în România: mai puţină tradiţie a leasingului operaţional pentru persoane fizice, ofertă limitată a firmelor de leasing pentru clienţi particulari, reţineri ale dealerilor în a oferi reduceri semnificative şi reticenţa familiilor cu venituri foarte mici de a se angaja pe contracte pe termen lung. Toate acestea pot duce la un impact mai mic decât cel estimat de autorităţi.
Piaţa locală: disponibilitate şi tendinţe de preţ
Pe piaţa românească, disponibilitatea modelelor electrice variază: oraşe mari precum Bucureşti, Cluj, Timişoara sau Iaşi oferă acces mai bun la modele noi şi infrastructură de încărcare, în timp ce zonele rurale rămân slab deservite. Preţurile la maşinile electrice noi în România sunt încă ridicate comparativ cu segmentul diesel/gpl, ceea ce face o subvenţie prin leasing social atractivă pentru potenţialii cumpărători. În acelaşi timp, piaţa de second-hand EV importate din Europa a crescut, oferind alternative mai accesibile pentru şoferii români.
Specificaţii, design, performanţă şi poziţionare pe piaţă
Modelele care ar putea fi populare în cadrul unui program de leasing social sunt, în general, compacte electrice cu autonomie reală între 200-400 km, timpi de încărcare rezonabili şi costuri de întreţinere reduse. Din punct de vedere al designului, consumatorii români favorizează maşinile practice, cu habitaclu spaţios şi dotări esenţiale pentru confort urban. Performanţa (acceleraţie, stabilitate, consum energetic) şi fiabilitatea sistemului de baterii sunt factori decisivi în adoptarea pe scară largă.
Specificaţii tipice pentru modele eligibile
- Autonomie: 200–400 km (WLTP sau autonomie reală în trafic mixt)
- Timp de încărcare: 30–60 minute la staţii DC (până la 80% SOC)
- Garanţie baterie: 5–8 ani sau 100.000–150.000 km
- Putere motor: 100–200 kW pentru compacte/urbane
Comparativ: Franţa, România şi un ochi către Lietuva
Franţa a implementat atât subvenţii la achiziţie, cât şi sisteme de leasing social, ceea ce a facilitat o rată de adoptare mai ridicată a EV-urilor. România studiază acest model, dar trebuie să rezolve diferenţele structurale ale pieţei locale. Pentru o perspectivă regională, putem privi şi spre Lietuva: în Lietuvos automobilių rinka există o dinamică diferită, cu oraşe precum Vilniuje şi Kaune unde adoptarea EV-urilor şi infrastructura de încărcare au evoluat rapid. Comparativ, şoferii din România (inclusiv cei din marile oraşe) ar putea beneficia de un program de leasing social similar, dar adaptat condiţiilor locale.
Concluzii: ce pot aştepta şoferii din România?
Un program de leasing social pentru maşini electrice ar putea reduce bariera financiară pentru trecerea la mobilitate electrică, dar succesul depinde de detalii: nivelul subvenţiei, criteriile de eligibilitate, implicarea dealerilor şi a firmelor de leasing şi deciziile privind includerea sau excluderea maşinilor second-hand. Dacă va funcţiona, ar putea schimba curba de adopţie pentru EV în România, în special în oraşe mari unde costurile totale de utilizare sunt mai competitive. Totuşi, rămân multe întrebări practice: cum vor fi calculate dobânzile şi valorile reziduale, ce modele vor fi eligibile şi dacă anumite maşini produse în zone cu emisii mari de CO2 (de exemplu unele vehicule din China) vor fi excluse, aşa cum s-a întâmplat în Franţa cu modele precum Dacia Spring.
Vom urmări îndeaproape evoluţia discuţiilor la Ministerul Fondurilor Europene şi la MIPE şi vă vom ţine la curent cu modificările propuse şi cu impactul estimat asupra pieţei auto din România, precum şi asupra şoferilor din Bucureşti, Cluj, Timişoara, dar şi în comparaţie cu pieţe apropiate cum ar fi Lietuva şi centrele sale auto din Vilniuje şi Kaune.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu