5 Minute
Swisspod, startupul americano-elvețian co-fondat de românul Denis Tudor, a anunțat un nou record global pentru tehnologia Hyperloop: o demonstrație în Colorado a atins 102 km/h (65 mph) pe o pistă de testare dedicată. Testul a fost efectuat pe segmentul activ al pistei Pueblo Plex, parte din cel mai mare centru de testare Hyperloop din lume, și a atras oficiali americani și peste 150 de invitați internaționali.
Ce s-a testat: Aerys 1 și infrastructura din Colorado
Demonstratia a inclus și prezentarea oficială a capsulei Aerys 1 — prima capsulă dezvoltată integral de Swisspod. Designul are alură futuristă iar abordarea tehnică adoptată de echipă pune accentul pe o infrastructură pasivă: tubul este simplificat, iar majoritatea tehnologiei critice, inclusiv sistemul de propulsie brevetat, este integrată în capsulă. Pista din campusul Pueblo Plex are în prezent 520 de metri, urmând a fi extinsă la 1,6 km, pe o suprafață echivalentă cu 25 de terenuri de fotbal.
Performanțe în teste: de la 102 km/h la viteze aproape sonice
Recordul recent de 102 km/h marchează o etapă timpurie, controlată, în dezvoltarea unei tehnologii care, în condiții diferite, Swisspod spune că poate atinge viteze mult mai mari. În Elveția, în testele companiei s-a consemnat o misiune echivalentă cu 141,6 km la scară reală și o viteză maximă înregistrată de 488,2 km/h, demonstrând potențialul sistemului la altă scară.
Finanțare, parteneri și context industrial
Recordul vine după o rundă de finanțare de 13 milioane de dolari destinată accelerării testelor și pregătirii pentru faza comercială. Investiția din partea grupului românesc E-INFRA, anunțată în iulie 2024, vizează crearea celui mai mare centru de testare hyperloop din Colorado. De asemenea, Swisspod a primit aport de imagine și capital strategic din partea moștenitorului Porsche, Felix Porsche, recent numit în Consiliul de Administrație al Swisspod. Suma exactă a investiției lui Felix nu a fost dezvăluită.
Design, specificații și poziționare pe piață
Capsula Aerys 1 este proiectată cu un principiu clar: eficiență ridicată la viteze mari, multe sisteme fiind integrate în capsulă pentru a menține infrastructura pasivă, mai simplă și mai ieftină. Swisspod susține că soluția lor se diferențiază prin conceptul de «capsulă inteligentă» care include propulsia, controlul stabilității și managementul energiei. Din perspectiva pieței, o astfel de arhitectură ar putea reduce costurile de implementare comparativ cu proiectele care pun la fel de multă complexitate în infrastructură.
Specificații și limitări actuale
Deși rezultatele sunt promițătoare, testele actuale rămân experimentale: lungimea pistei, condițiile de presiune controlată și limitările de putere aplicate în faza inițială înseamnă că vitezele maxime teoretice nu sunt încă atinse în condiții de producție. Extinderea pistei la 1,6 km și testele ulterioare vor clarifica capacitatea reală a capsulei la regim continuu.
Impact pentru România: de ce contează pentru șoferi și pentru piața auto locală
Chiar dacă o rețea Hyperloop pe teritoriul României nu este iminentă, progresele Swisspod au implicații relevante pentru industria auto și pentru infrastructură la nivel european, inclusiv pentru România. Dacă transportul interurban de mare viteză devine fezabil și competitiv, acesta ar putea schimba preferințele de mobilitate: călătoriile pe distanțe medii-ar lungi realizate azi cu mașina între orașe precum București–Cluj sau București–Timișoara ar putea fi preluate de sisteme alternative rapide, reducând cererea pentru anumite segmentări de autoturisme și schimbând modelele de leasing și închiriere.
Consecințe asupra pieței auto din România și comparații cu Balticii
Pentru piața auto din România, deja marcată de creșteri de preț la mașinile second-hand și de o adoptare lentă a vehiculelor electrice, Hyperloop ar putea accentua cererea pentru vehicule destinate mobilității urbane sau pentru modele compacte, eficiente. În context european, modele de dezvoltare rapidă a infrastructurii în țări mici, precum Lietuva, pot oferi lecții: cidades precum Vilniuje sau Kaune ar beneficia mai repede de coridoare compacte de înaltă viteză. Termeni ca Lietuvos automobilių rinka sau «vairuotojams Lietuvoje» devin relevanți când analizăm cum o soluție ca Hyperloop se poate integra cu rețelele de tren și auto regionale.
Concluzii: ce urmează și ce pot aștepta pasionații auto din România
Swisspod, condus de Denis Tudor, continuă testele în SUA și Elveția, susținut de finanțări private și parteneri strategici. Pentru România, implicarea E-INFRA este un semnal că tehnologia provoacă interes și capital românesc. Pe termen mediu, impactul asupra pieței auto românești se va manifesta prin schimbări în comportamentul de cumpărare, în prioritățile investițiilor publice în transport și în modul în care producătorii auto își poziționează portofoliile pentru șoferii români.
Pentru cititorii din România interesați de mașini, mobilitate și inovație: urmăriți evoluția pistelor de testare, anunțurile de extindere a capacității Aerys 1 și potențialele proiecte pilot europene. În paralel, tendințele din piața auto locală (prețuri, disponibilitate modele, adoptarea EV) vor determina cât de rapid pot consumatorii români să se adapteze la alternative de transport de mare viteză.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu