400 radare fixe în România: când și cum vor funcționa

CNAIR lansează licitația pentru 400 de radare fixe finanțate din fonduri europene. Află cum vor funcționa, când pot deveni operaționale, ce abateri detectează și ce înseamnă pentru piața auto din România și pentru șoferi.

Comentarii
400 radare fixe în România: când și cum vor funcționa

5 Minute

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat lansarea licitației pentru un sistem național de supraveghere automată a traficului, care include 400 de camere, echipamente și software finanțate din fonduri europene. Este primul demers concret pentru o rețea permanentă de monitorizare a vitezei și a abaterilor rutiere, care va funcționa non-stop, indiferent de prezența unui echipaj de poliție.

Cum vor funcționa noile radare fixe

Roluri multiple pentru fiecare cameră

Sistemul propus nu va fi doar un radar punctual: fiecare dintre cele 400 de camere va monitoriza traficul în timp real, va detecta depășirile de viteză și alte abateri, iar pe anumite tronsoane va calcula viteza medie. Camerele vor recunoaște plăcile de înmatriculare, vor marca momentul trecerii unui vehicul și vor transmite datele către un centru național. În cazurile în care un tronson este monitorizat cu două camere, softul va calcula timpul de parcurgere și va deduce viteza medie a vehiculului.

Inteligență artificială și detecție extinsă

Software-ul bazat pe inteligență artificială va analiza imaginile și datele pentru a identifica și alte abateri: plăci ilegibile, depășiri în zone interzise, opriri neregulamentare sau alte încălcări ale legislației. Datele vor fi puse la dispoziția Poliției Rutiere, care va emite procese-verbale fără ca un agent să fie prezent fizic la fața locului. Practic, perioada in care 'dacă nu e radar, nu te vede nimeni' se apropie de final.

Termen de implementare și amplasamente

Conform CNAIR, contractul pentru proiectare și implementare va avea o durată de 22 de luni de la desemnarea câștigătorului. În cel mai optimist scenariu, rețeaua ar putea fi operațională spre finalul anului 2027, sau în 2028 dacă apar contestații sau întârzieri. Camerele vor fi prioritizat instalate pe drumurile naționale din afara localităților, pe autostrăzi și pe drumuri expres, acolo unde riscul accidentelor grave este mai mare. Sistemul va fi conectat la platforma e-Sigur pentru integrare în managementul național al traficului.

Ce înseamnă pentru șoferii din România

Pe termen mediu, efectele sunt clare: respectarea limitelor de viteză și a regulilor generale va deveni mai strict monitorizată, dar siguranța va crește pentru cei care conduc responsabil. Amenzile vor fi aplicate mai frecvent, iar comportamentele periculoase vor fi documentate chiar și în absența unui echipaj de poliție. Pentru transportatori și șoferii care parcurg multe kilometric, adaptarea la această realitate va include planificare mai strictă a timpilor de parcurgere și, posibil, investiții în sisteme de asistență pentru șofer.

Impact asupra pieței auto din România

Specificații și dotări care cântăresc mai mult

Odată cu extinderea supravegherii, dotările de siguranță devin argumente de vânzare mai importante. Sisteme de asistență avansate (ADAS) precum cruise control adaptiv, limitator de viteză inteligent, lane keep assist și recunoaștere indicatoarelor de circulație devin esențiale pentru multe modele. Pentru cumpărătorii din România, un pachet de siguranță complet poate influența decizia de cumpărare chiar mai mult decât motorul sau designul exterior.

Performanță, design și poziționare pe piață

Multe masini populare în România, de la Dacia la Skoda, Volkswagen sau Toyota, oferă deja pachete de siguranță la nivel european. Tendința este ca, într-o piață afectată de radare și supraveghere, modelele echipate cu ADAS să păstreze valoarea de revânzare mai bine. De asemenea, motoarele eficiente (diesel moderne, benzina turbo și hibride) devin preferate datorită costurilor totale de exploatare, în timp ce SUV-urile şi modelele compacte rămân populare pentru vizibilitate şi confort.

Comparatii regionale: România vs statele baltice

Din perspectivă regională, exemplele din Baltice oferă lecții utile. În Lietuva, autoritățile din Vilniuje și Kaune au implementat sisteme de monitorizare care au redus accidentele pe segmentele controlate. Observațiile din Lietuvos automobilių rinka arată că, odată cu creșterea supravegherii, cererea pentru vehicule echipate cu sisteme de siguranță a crescut, iar șoferii din țările baltice au început să acorde mai multă atenție pachetelor electronice de siguranță. Pentru șoferii din România, compararea pieței locale cu experiențele din Lietuva poate ajuta la anticiparea impactului asupra prețurilor și a preferințelor de cumpărare.

Consecințe practice pentru cumpărători și transportatori

Pentru piața auto locală, introducerea unei rețele naționale de radare fixe înseamnă că modelele cu dotări de siguranță avansate vor deveni mai atractive. Furnizorii și dealerii trebuie să comunice clar beneficiile ADAS, iar asiguratorii ar putea ajusta primele în funcție de gradul de protecție oferit de mașină. În plus, pentru companiile de transport, respectarea limitelor de viteză va reduce riscul sancțiunilor și poate influența costurile de operare.

Concluzie

Proiectul celor 400 de radare fixe reprezintă un pas major către supraveghere continuă și prevenție în traficul românesc. Pentru utilizatorii de pe drumurile naționale, autostrăzi și drumuri expres, acesta înseamnă o responsabilizare mai mare la volan, dar și un potențial beneficiu în termeni de siguranță. În paralel, piața auto din România va reacționa natural: crește valoarea dotărilor de siguranță, se ajustează preferințele de cumpărare și se aliniază standardelor observate și în alte state europene, inclusiv în regiunea baltică.

Sursa: playtech

Lasă un Comentariu

Comentarii