4 Minute
Un nou proiect de monitorizare a traficului rutier coordonat de CNAIR va aduce peste 400 de camere inteligente pe autostrăzi și drumuri naționale. Spre deosebire de radarele clasice, care măsoară viteza instantanee într‑un punct, sistemul e‑Sigur calculează viteza medie a unui vehicul pe o secțiune între două puncte de supraveghere.
Metoda de calcul
Viteza medie se determină ca raport între distanța parcursă şi timpul efectiv înregistrat între cele două camere. De exemplu, dacă două stații se află la 30 km distanță și limita de viteză pe acel tronson este 70 km/h, timpul minim de parcurgere admis ar fi în jur de 25 de minute. Sistemul înregistrează momentul trecerii la prima cameră și la cea de‑a doua, calculează timpul exact şi rezultă viteza medie. Dacă aceasta depășește limita legală, se inițiază procedura automată de sancționare, datele fiind trimise către Poliția Rutieră pentru validare.
Ce sancțiuni riscă șoferii
Codul Rutier prevede clase progressive de sancțiuni în funcție de cât este depășită limita legală. În practică, în cazul măsurării vitezei medii, se aplică aceleași limite și pedepse ca pentru depășirile măsurate punctual:
- 10–20 km/h peste limită: amendă între 405 și 607,50 lei și 2–3 puncte‑amendă;
- 21–30 km/h: amendă între 810 și 1.012,50 lei și 4–5 puncte‑amendă;
- 31–40 km/h: amendă între 1.215 și 1.620 lei și 6–8 puncte‑amendă;
- 41–50 km/h: amendă între 1.822,50 și 4.050 lei și 9–20 puncte‑amendă;
- peste 50 km/h: aceeași clasă IV de sancțiuni (9–20 puncte‑amendă) plus suspendarea permisului pentru 90 de zile;
- depășiri de peste 70 km/h: amendă maximă în clasa IV și suspendare a permisului pentru 120 de zile.
Impact asupra siguranței, mediului și traficului
Implementarea camerelor pentru viteza medie urmărește reducerea exceselor de viteză pe sectoanele cu risc crescut de accidente. Prin descurajarea comportamentelor periculoase și uniformizarea vitezei pe segmente lungi, se poate obține o scădere a numărului de accidente grave, cu efecte pozitive asupra sănătății publice și asupra costurilor economice generate de accidente.
De asemenea, o circulație mai fluidă și mai predictibilă conduce la un consum redus de combustibil şi la emisii mai mici, contribuind astfel la obiectivele de mediu ale transportului rutier.
Relevanța pentru infrastructură, transport public și logistică
Proiectul e‑Sigur are implicații pentru întreaga rețea de infrastructură: pe lângă monitorizarea drumurilor, datele colectate pot informa decizii privind întreținerea carosabilului, planificarea proiectelor rutiere și prioritizarea investițiilor în zone cu trafic intens sau cu accidente frecvente. Autoritățile pot folosi aceste informații și pentru optimizarea transportului public (autobuze, tramvaie, trenuri regionale), coordonarea cu proiectele de modernizare a căilor ferate și pentru gestionarea fluxurilor logistice către porturi și aeroporturi.
Politici guvernamentale, calendar și model european
CNAIR anunță o implementare etapizată, cu primele instalări preconizate pentru 2026, axându‑se pe loturile cu risc ridicat. Modelul urmat este similar cu cel din Bulgaria, unde camerele de monitorizare trimit sancțiuni direct acasă. În plan legislativ și administrativ, proiectul implică cooperare între CNAIR, Poliția Rutieră și autorități locale pentru definirea sectoarelor, a limitelor și a procedurilor de comunicare a contravențiilor.
Consecințe economice și sociale
Pe termen lung, reducerea numărului de accidente și fluidizarea traficului pot aduce economii semnificative în sistemul de sănătate, în asigurări și în costurile logistice pentru transportatori. În același timp, controalele mai stricte pot genera nemulțumiri temporare în rândul unor șoferi, dar contribuie la creșterea responsabilității în trafic și la protejarea vieților.
În concluzie, implementarea camerelor e‑Sigur reprezintă o premieră pentru monitorizarea secțiunilor rutiere din România: un instrument tehnologic de siguranță rutieră cu impact direct asupra traficului, infrastructurii, mediului și economiei transporturilor.
Sursa: playtech
Comentarii