5 Minute
La finalul anului 2025, odată cu deschiderea tronsonului Focșani – Adjud al A7, România a depășit pragul de 1.400 km de autostrăzi și drumuri expres construite între 1972 și 2025. Ritmul lucrărilor a accelerat — aproape 150 km de șosele rapide au fost inaugurați chiar în 2025 — dar harta infrastructurii rutiere rămâne fragmentată: aproape jumătate din județe sunt, practic, ocolite de autostrăzi sau drumuri expres.
Prognoze 2026–2031: dublarea capacității?
Dacă proiectele aflate în execuție (circa 837 km, conform 130km.ro) și cele în faza de licitare sau planificare (~500 km) vor fi finalizate, rețeaua rutieră de mare viteză ar putea aproape să se dubleze până în 2031. Peste 300 km de autostradă sunt în șantier cu termene de finalizare pentru anul următor, dar distribuția geografică a noilor segmente rămâne neuniformă.
Nordul țării: județe sistematic marginalizate
În peste un sfert dintre județe nu există încă niciun kilometru de autostradă sau drum expres. Exemple sunt Satu Mare, Maramureș și Bistrița-Năsăud. Recent a fost semnat contractul pentru un segment de 11 km din Someș Expres (DEx14) între Satu Mare și Oar; ordinul de începere este estimat pentru începutul lui 2026, cu termen de finalizare în 2027. Tot în zona de nord, proiectul „Autostrăzilor Nordului” (o rută de aproape 400 km) a rămas, deocamdată, la stadiul de planificare.
Alte sectoare planificate în regiune
Segmente ale Autostrăzii Moldovei (A7) — Pașcani – Suceava și Suceava – Siret — sunt în diverse faze de proiectare. Autoritățile estimează că în 2026 primii kilometri de șosele rapide vor ajunge în județele Iași (A7) și Neamț (A7/A8), precum și în Brăila și Galați (DEx6). Pentru Botoșani, Tulcea și Vaslui, orizontul rămâne mai îndepărtat.
Carpații și zonele montane: provocări tehnice și termene mai lungi
Județele Harghita și Covasna nu au autostrăzi, însă Harghita este pe traseul A8 (Autostrada Unirii) care traversează Carpații Orientali. Finalizarea segmentelor montane este estimată pentru 2028–2030 — termene care pot suferi ajustări din cauza complexității lucrărilor.
Sud-vestul și sudul: proiecte mari, progrese lente
În Banat și Oltenia multe județe rămân neacoperite: Caraș-Severin și Mehedinți nu sunt străbătute de autostrăzi. A6 (Autostrada Sudului) este încă la faza studiilor, iar din planul inițial a rezultat doar centura Lugoj – Balinț (10,5 km), inaugurată în 2013. În Oltenia, Vâlcea și Gorj așteaptă legături majore: A1 Sibiu–Pitești va traversa Vâlcea (terminare estimată 2028 pentru sectoarele în lucru), iar Craiova – Târgu Jiu (110 km) este planificat pentru a conecta regiunea la rețeaua de mare viteză.
Impact pentru șoferi, logistică și piața auto din România
Lipsa coridorilor rapide influențează direct preferințele consumatorilor și strategiile dealerilor auto. Pe rute regionale cu multe porțiuni de drum național, românii preferă adesea SUV-urile și mașinile cu suspensie confortabilă, motoare eficiente la turații joase (diesel sau TCe economice) și o gardă la sol mai mare pentru calitatea variabilă a carosabilului. În plus, kilometrajele mari pe drumuri naționale determină mulți cumpărători să prioritizeze consumul real și costul întreținerii.
Electricele și infrastructura de încărcare
Pentru vehiculele electrice, extinderea rețelei de autostrăzi este esențială pentru densificarea stațiilor de încărcare rapide. În absența unei rețele coerente, adoptarea EV este mai lentă în județele ocolite. Comparativ, piețele baltice precum Lietuva (Lietuvos automobilių rinka) au înregistrat o penetrare mai rapidă a EV în centrele urbane — șoferii din Vilniuje și Kaune beneficiază de o infrastructură de încărcare mai consolidată, lucru care influențează preferințele consumatorilor și structura ofertelor din showroom.
Specificații, design și performanță — ce caută românii?
Pe piața auto din România, cumpărătorii analizează atent specificațiile practice: capacitate portbagaj, consum mixt real, cuplu pentru tractare, dar și nivelul echipărilor de siguranță. Design-ul rămâne important, dar poziționarea pe piață se face tot mai mult prin raport calitate/preț. Modele Dacia continuă să fie populare pentru costurile accesibile, în timp ce Skoda, Volkswagen, Hyundai și Toyota concurează pe segmentele compacte și SUV cu oferte variate de motorizări, inclusiv mild-hybrid și plug-in hybrid.
Performanță și alegere în funcție de infrastructură
Pe tronsoanele de autostradă disponibile (A1, A2, A7 în creștere), cumpărătorii acordă atenție puterii motorului și stabilității la viteze mari. Dacă rețeaua se extinde semnificativ, cererea pentru motoare mai puternice și pentru mașini cu sisteme avansate de asistență la conducere (ADAS) va crește. În schimb, în județele fără autostradă prioritatea va rămâne economia de combustibil și durabilitatea suspensiei.
Concluzie: ce pot aștepta românii și piața auto
Extinderea rețelei rutiere până în 2031 poate transforma mobilitatea națională și poate accelera adoptarea EV, în special dacă proiectele estimate (executate și planificate) se finalizează la timp. Până atunci însă, disparitățile regionale continuă să influențeze comportamentul de cumpărare: preferința pentru SUV-uri, diesel și versiuni pragmatice rămâne puternică în județele ocolite. Pentru profesioniștii din auto și pasionați, următorii ani vor fi esențiali — atât prin prisma infrastructurii, cât și a modului în care ofertanții din România își aliniază portofoliile la cerințele reale ale șoferilor.
Sursa: adevarul
Lasă un Comentariu