6 Minute
De la 1 ianuarie 2026, calculul impozitului pentru autoturisme în România se modifică radical: autoritățile vor ține cont de capacitatea cilindrică în tranșe de 200 cm3, de norma de poluare Euro şi de preţul de achiziţie. Scopul declarat — „poluatorul plăteşte” şi o majorare pentru vehiculele scumpe — se lovește însă de inconsistențe care pot penaliza, paradoxal, modelele noi şi eficiente din punct de vedere al emisiilor.
Principalele nemulțumiri: exemple practice
Un exemplu concret: un automobil hybrid cu cilindree mare (peste 2,0 l) poate plăti un impozit anual apropiat de 1.000 lei, deși emisiile sale CO2 sunt printre cele mai scăzute în rândul mașinilor noi. În același timp, un vehicul foarte poluant — cum erau motoarele fără catalizator sau cunoscutul 1.9 TDI Euro2/Euro3 — poate plăti doar în jur de 297 lei pe an. Astfel, o Dacia Duster 1.8 hybrid (107 g CO2/km) ar urma să achite aproximativ 266 lei, în timp ce un VW Golf 3 1.6 (până la 190 g CO2/km, Euro2) va avea un impozit de doar ~155 lei. Concluzia: maşinile mai moderne şi mai curate pot fi, în anumite categorii, mai scumpe la impozit decât vechiturile poluante.
De ce apar aceste aberații?
Problema principală pleacă din modul de grupare a normelor Euro: activarea aceleiași categorii pentru Euro 0–Euro 3 reduce semnificativ relevanța clasificării reale a emisiilor. Diferenţele tehnice între un motor Euro 0 şi unul Euro 3 sunt substanţiale, la fel şi impactul asupra mediului. În plus, trecerea între clasele de cilindree (de exemplu de sub 2.0 la 2.0–2.6 l) produce salturi de cuantum ale impozitului — peste 60 lei la fiecare 200 cm3 — care nu reflectă neapărat diferențe proporționale în emisii sau eficiență.
Impact sectorial: cine pierde și cine câștigă
Producători precum Toyota, Ford sau Mazda vând în România motorizări full-hybrid cu emisii foarte reduse; însă sistemul actual de taxare descurajează clienţii potenţiali, mai ales când comparativ o rablă Euro2 poate fi mai ieftină la impozit. Pentru mărcile populare pe piaţa românească — Dacia, Volkswagen, Renault — efectele se vor vedea în deciziile de cumpărare şi în evaluarea costurilor de întreținere pe termen mediu.
Excepţii şi stimulente
PHEV-urile (plug-in hybrid) cu emisii sub 50 g/km pot beneficia, începând cu 2026, de o reducere de impozit de până la 30%, la decizia consiliului local. Autoturismele 100% electrice plătesc un impozit unic de 40 lei pe an. Totuși, calculul nu ţine suficient cont de valoarea de piaţă a maşinilor electrice şi, mai ales, de consumul real în kWh/100 km — unele modele mari pot consuma peste 30 kWh/100 km, detaliu ignorat de formula de impozitare.
Structura de calcul: tranșe pe 200 cm3
Impozitul se aplică pe tranşe de 200 cm3, iar valorile variază în funcţie de norma Euro. De exemplu, la motorizările până în 1.6 l, diferenţa de impozit între un vehicul Euro 0 şi unul hybrid e foarte mică (doar circa 3,2 lei/200 cm3). În intervalul 1.6–2.0 l scăderea e de doar 5,1 lei/200 cm3, iar în categoria 2.0–2.6 l diferenţa dintre valorile pentru motoarele standard şi cele hibride poate ajunge la cca 15,9 lei/200 cm3. La cilindree foarte mare, taxarea pentru hibride urcă progresiv până la 275,5 lei/200 cm3.
Comparaţii cu piaţa europeană şi influenţe regionale
Piaţa auto din România rămâne orientată spre second-hand, iar mulţi cumpărători pierd în faţa structurii de taxe: în CEE și în vestul Europei taxele sunt adesea corelate mai direct cu emisiile sau există stimulente reale pentru electrice şi hibride. În plus, fluxurile de import second-hand includ şi vehicule din Letonia sau Lituania — mulți români cumpără mașini din Lietuva, urmărind oferte din Lietuvos automobilių rinka. Aceasta înseamnă că şoferii care importă maşini din Vilniuje sau Kaune vor trebui să analizeze atent cum se reglează costul total: preţ de achiziţie, taxe înregistrare şi noul impozit anual în România.
.avif)
Consecinţe pentru consumatorul român
Pe termen scurt, legea riscă să menţină în traficul intern maşini vechi şi poluante, deoarece costul anual al impozitului nu penalizează suficient aceste unităţi. Românii interesaţi de achiziţii noi — fie Dacia cu sisteme mild/full-hybrid, fie SUV-uri hibride de la Toyota sau Mazda — pot înregistra costuri fiscale mai mari la început, factor care influenţează deciziile de cumpărare şi poziţionarea pe piaţă a modelelor noi.
Specificaţii, design şi performanţă — ce contează pentru piaţa locală
Practic, pentru consumatorii din România contează autonomia reală, costul de exploatare şi fiabilitatea. La specificaţii, motoarele hibride moderne oferă emisii reduse, cuplu fluent și consum mic în oraș — avantaje esențiale pentru traficul urban din București sau Cluj. Designul modelului şi poziționarea pe piaţă (ex: Dacia ca alternativă accesibilă vs. Toyota ca opţiune premium efficiency) rămân factori importanți. Performanța — dinamică, consum și costuri service — influențează decizia finală când diferențele de impozit nu sunt semnificative.
Concluzii și recomandări pentru șoferii din România
Noua formulă de impozitare intenționează corect, dar implementarea netransparentă şi discrepanțele între clase produc efecte contrare: penalizează tehnologiile mai curate şi favorizează maşinile vechi. Pentru şoferii români, recomandarea este să analizeze costul total de proprietate (TCO) — preț de achiziție, consum real, costuri cu energia și impozitul anual — înainte de a decide o achiziție. Autoritățile locale şi centrale ar trebui să revizuiască grilele pentru a taxa mai corect în funcţie de emisiile reale şi valoarea vehiculului, pentru a nu descuraja tranziţia către modele mai curate.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu