Mercedes-Benz și controversa interdicției mașinilor pe benzină și motorină din 2035: riscuri, soluții și ce înseamnă pentru piața auto din Europa

Contextul deciziei și poziția Mercedes-Benz

Directorul general al Mercedes-Benz, Ola Kaellenius, a criticat ferm planul Uniunii Europene de a interzice vânzarea de mașini noi care emit CO2 începând din 2035, alăturându-se altor voci din industrie care cer o abordare mai flexibilă. Într-un interviu pentru Handelsblatt, Kaellenius a avertizat că aplicarea strictă a interdicției ar putea duce la un colaps al pieței auto europene, accentuat de cererea scăzută, concurența crescută din China și ritmul lent de adopție al vehiculelor electrice (EV).

De ce se teme industria auto europeană

Producătorii tradiționali se confruntă cu trei provocări majore: tranziția tehnologică rapidă, presiunea pe costuri și infrastructura de încărcare insuficientă. În 2023, statele membre au votat în favoarea proiectului care prevede eliminarea treptată a mașinilor noi pe benzină și motorină, iar Bruxelles a reconfirmat în martie angajamentul pentru 2035. Totuși, Comisia Europeană a relaxat parțial normele de emisii CO2 la nivel de flotă pentru perioada 2025–2027, permițând depășiri temporare dacă producătorii compensează ulterior.

Propuneri alternative: stimulente și infrastructură

Kaellenius subliniază că trecerea la mobilitatea electrică trebuie susținută prin stimulente fiscale, tarife reduse la energie pentru încărcare și investiții în rețeaua de stații de încărcare. Soluțiile propuse sunt orientate spre a face EV-urile mai accesibile și convenabile pentru consumatori, în locul unei interdicții stricte care ar putea accelera achizițiile de mașini pe combustie înainte de 2035.

Impact economic și locuri de muncă

Există opinii divergente privind efectele economice: un ONG de mediu avertizează că amânarea sau anularea legislației ar putea duce la pierderea a până la 1 milion de locuri de muncă, în timp ce mulți producători mari cred că aplicarea rapidă a regulilor va genera concedieri masive din cauza restructurării accelerate și costurilor de tranziție.

Specificații tipice: comparație între EV și motoare pe combustie

Din perspectiva specificațiilor tehnice, diferențele dintre EV-uri și mașinile cu motoare pe benzină/diesel sunt esențiale pentru decizia cumpărătorilor:

• EV (exemplu reprezentativ): baterie 60–100 kWh, autonomie 350–600 km WLTP, încărcare rapidă DC 100–250 kW (10–80% în 20–40 minute), putere 150–400 kW, cuplu instantaneu ridicat.
• Motor termic (1.5–3.0L): putere 100–300 CP, consum mediu 5–10 l/100 km (urban/extraurban), emisii CO2 semnificative în funcție de tehnologie și fiscalitate.

Design, performanță și poziționare pe piață

Constructorii premium precum Mercedes-Benz investesc în design și tehnologie pentru a face EV-urile atractive: linii fluide pentru eficiență aerodinamică, interior digital și sisteme avansate de asistență. Pe segmentul mainstream, mizele sunt pe costuri competitive, eficiență energetică și rețea de service. Performanța EV-urilor (accelerație, cuplu) este adesea superioară motoarelor tradiționale, dar autonomia și timpul de încărcare rămân criterii decisive pentru mulți cumpărători.

Comparativ: cine câștigă tranziția?

Producătorii europeni cer o tranziție tech-neutră, susținând că hibridarea, combustibilii sintetici și soluțiile pe bază de hidrogen ar trebui luate în calcul alături de electrificare. Constructorii din China, care livrează EV-uri la prețuri competitive și cu un ecosistem de baterii și software solid, cresc concurența. În acest context, poziționarea Mercedes-Benz și a altor mari jucători europeni va depinde de capacitatea lor de a adapta portofoliul, de a optimiza costurile și de a accelera infrastructura de încărcare.

Ce pot aștepta cumpărătorii în România?

Pentru piața din România, impactul se va vedea prin evoluția prețurilor, stimulente fiscale potențiale și extinderea stațiilor de încărcare. Consumatorii interesați de mașini electrice ar trebui să urmărească ofertele de baterii, garanții, costul total de proprietate și infrastructura locală de încărcare, în timp ce cumpărătorii care preferă motoarele clasice vor fi vizați de perioada de tranziție și de politicile fiscale locale.

Concluzie

Dezbaterile privind interdicția din 2035 reflectă o tensiune reală între obiectivele climatice și realitățile economice ale industriei auto. O tranziție reușită va cere politici coerente, investiții în infrastructură, stimulente pentru cumpărători și flexibilitate tehnologică, astfel încât România și restul Europei să beneficieze de mobilitate curată fără a destabiliza economia sau locurile de muncă din sector.