7 Minute
Contextul general: piața electrificată românească în contrasens cu UE
Piața de mașini full-electric din România a înregistrat, în prima jumătate a anului, o scădere abruptă de peste 40% comparativ cu perioada similară a anului trecut, în timp ce în Europa vânzările continuă să crească. Datele ACEA arată o prăbușire de 44% a înmatriculărilor de autovehicule electrice noi în România — un declin mai sever înregistrat în UE doar de Croația.
În paralel, Uniunea Europeană raportează un avans de circa 22% la nivelul pieței de electrice, cu aproximativ 869.000 de vehicule înmatriculate. Țări precum Austria, Bulgaria și Polonia au raportat ani record. În România, însă, primele șapte luni au adus puțin peste 3.000 de mașini full-electric, pe când Austria a raportat un volum de zece ori mai mare — un contrast agravat de diferențele de venituri: populația Austriei este aproximativ jumătate din cea a României, dar salariile sunt, în medie, de trei ori mai mari.
Ce s-a întâmplat cu Programul Rabla și de ce contează
Pe 18 iunie, programul Rabla pentru autovehicule a fost suspendat, cu o zi înainte de etapa destinată persoanelor fizice. Măsura temporară a afectat încrederea cumpărătorilor și a avut un impact imediat asupra deciziilor de achiziție. Programul urma să fie reluat din 1 septembrie, însă cu un buget redus la aproximativ o treime din cât se estimase inițial.
Subvenția propusă pentru mașinile full-electric a fost corectată în jos: de la 7.500 euro cât se anunța, la o sumă finală estimată la 3.700 euro. Industria solicitase chiar 8.500 euro. Ministra Mediului, Diana Buzoianu, a explicat că ajustarea a fost necesară pentru a oferi sprijin unui număr cât mai mare de români în contextul constrângerilor bugetare, dar a subliniat necesitatea unui mecanism de finanțare pe termen lung, care să nu depindă exclusiv de bugetul de stat — o posibilă soluție fiind Fondul Social pentru Climă.
Impactul asupra cererii și încrederea consumatorilor
Practic, piața a avut un parcurs asemănător unui roller-coaster: ani în care subvenția a ajuns la 10.000 euro, apoi a fost redusă la 5.000 euro, planuri pentru a urca la 7.500 euro, urmate de suspendarea completă a ediției 2025. Această instabilitate a generat o scădere concentrată — de peste 50% în iunie pentru înmatriculările electrice — și a continuat în iulie, cu un minus de 18% pentru full-electrice, conform APIA.
Statistici istorice și situația parcului auto electric
De la primele înmatriculări simbolice din 2014 până la avansul din 2023, evoluția a fost rapidă, dar fragilă. Datele ACEA pentru România 2014-2024 arată următoarele cifre pentru mașinile electrice noi înmatriculate:
- 2014: 7
- 2015: 24
- 2016: 74
- 2017: 188
- 2018: 605
- 2019: 1.506
- 2020: 2.837
- 2021: 6.342
- 2022: 11.638
- 2023: 14.438
- 2024: 9.795
În prezent, pe drumurile din România circulă puțin peste 50.000 de mașini full-electric, reprezentând doar 0,5% din întregul parc auto. Cu doar un deceniu rămas până la interdicția vânzării de mașini noi pe benzină și diesel în UE (2025-2035), tranziția către electrice ar trebui să accelereze — dar România rămâne în urmă.
Prețuri, accesibilitate și oferta de modele
Un factor major care limitează adoptarea este prețul. Numărul de modele electrice care să pornească, înainte de orice subvenție, sub 30.000 euro este foarte redus. Modelele compacte pentru oraș pot atinge acest prag, însă pentru o familă care vrea o mașină cu autonomie și spațiu pentru vacanțe, prețul urcă adesea peste 40.000-50.000 euro — sumă semnificativ mai mare decât echivalentul pe benzină.
Chiar și când apar mărci noi, inclusiv branduri chineze accesibile, impactul pe piața românească rămâne limitat de lipsa de stimulente financiare predictibile și de puterea de cumpărare a populației.
Top mărci și modele full-electric în România (primele 7 luni din 2025)
Date APIA pentru înmatriculările de autoturisme noi full-electric arată o ierarhie interesantă, dominată de o combinație între mărci tradiționale și nume noi pe piață:
Top mărci
- Dacia – 1.160
- Tesla – 423
- Hyundai – 257
- Renault – 234
- Ford – 231
- Volkswagen – 217
- Mercedes-Benz – 182
- BMW – 160
- Leapmotor – 142
- Volvo – 115
Top modele
- Dacia Spring – 1.160
- Tesla Model 3 – 221
- Tesla Model Y – 197
- Hyundai Kona – 158
- Renault Megane – 142
- Leapmotor T03 – 138
- Volkswagen ID.4 – 118
- Ford Capri – 85
- Volkswagen ID.3 – 68
- Mercedes-Benz EQA – 66
Specificații, design și performanță: ce caută cumpărătorul român
Specificațiile care contează pentru clienți rămân autonomia reală, timpii de încărcare, spațiul interior și raportul preț/echipare. Modelele urbane compacte — exemplificate de Dacia Spring sau Leapmotor T03 — oferă costuri de achiziție mai mici și economie la utilizare, dar limitează autonomia pentru deplasări lungi. Modelele de gamă medie și premium (Tesla Model 3/Y, Volkswagen ID.4, Mercedes EQA) aduc autonomii între 300-600 km WLTP, performanțe dinamice superioare și sisteme avansate de asistență, dar la prețuri considerabil mai mari.
Designul a devenit un factor competitiv: constructorii chinezi și europeni investesc în linii moderne, interior tech-savvy și materialele percepute ca premium. Totuși, pentru mulți cumpărători români, decizia finală este puternic influențată de costul real cu încărcarea, infrastructura locală de încărcare și incentivele fiscale sau directe (ecotichet, Rabla).
Poziționare pe piață și comparații regionale
Comparativ cu regiunea central-europeană, România stă mai slab. Polonia, Cehia, Slovacia și Slovenia au înregistrat creșteri între 60% și 70%, iar Bulgaria și Ungaria au raportat creșteri de 31% și, respectiv, 12%. În UE, liderul absolut rămâne Germania (248.000 vehicule, +35%), urmată de Franța (148.000) și Belgia (76.000). Piețele externe UE cu o prezență electrică puternică sunt Marea Britanie (224.000) și Norvegia (70.000, +37%).
Ce urmează? Politici, finanțare și recomandări pentru cumpărători
Pentru a readuce dinamica pe segmentul electric, România are nevoie de un program Rabla stabil, predictibil și suficient finanțat, de dezvoltarea accelerată a infrastructurii de încărcare rapidă și de politici fiscale care să reducă diferența de preț între electrice și mașinile convenționale. Din perspectiva cumpărătorilor, recomandarea este să analizeze total cost of ownership (TCO), autonomia reală în condițiile de utilizare, timpul și costul pentru încărcare, precum și valoarea reziduală estimată.
În concluzie, potențial există: oferta de modele s-a diversificat, iar brandurile chineze au adus mai multe opțiuni accesibile. Lipsa unui sprijin financiar coerent și puterea de cumpărare rămân însă bariere semnificative. Următorii ani vor fi decisivi pentru adaptarea pieței românești la trendul european spre electrificare.
Sursa: hotnews
Comentarii