4 Minute
Un raport recent al Comisiei Europene plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană după rata deceselor rutiere: aproximativ 77 de victime la un milion de locuitori în 2024, aproape dublu față de media europeană. Această situație reflectă un risc major pentru trafic, mobilitate urbană și logistică: pierderi umane, presiune asupra serviciilor medicale și costuri economice semnificative. Datele Poliției Române și raportul Avocatului Poporului confirmă trendul îngrijorător: mii de accidente cu victime, sute de decese anual și zeci de mii de răniți grav între 2020 și 2024.
De ce accelerează șoferii în oraș? Cauze și comportamente periculoase
Pe forumuri și rețele sociale, întrebarea „De ce merg românii așa tare în oraș?” a generat numeroase răspunsuri care indică trei cauze principale: aplicarea deficitară a legislației, mentalitatea șoferilor și infrastructura rutieră. Lipsa unei prezențe vizibile a poliției în trafic, controalele reduse și sancțiunile percepute ca ineficiente determină mulți conducători să încalce limitele de viteză și regulile de circulație. Astfel, riscul de accidente grave crește, iar efectele se propagă asupra mediului urban, transportului public și fluxurilor de trafic.
Propuneri de creștere a sancțiunilor și aplicabilitatea lor
Una dintre soluțiile cele mai des vehiculate este majorarea drastică a amenzilor – propuneri publice cerând sancțiuni minime de 1.000 de euro sau adaptarea cuantumului la venituri, pentru a evita inegalitatea efectului pedepsei. Măsuri mai radicale propuse includ confiscarea vehiculului pentru depășiri semnificative ale vitezei, suspendare de permis pe termen lung sau pedeapsă penală în caz de accidente mortale. Totuși, aplicarea acestor măsuri fără consolidarea statului de drept și a mecanismelor anti-corupție poate rămâne ineficientă.
Educație rutieră, infrastructură și proiecte prioritare
Regândirea șoselelor și intervenții de calmare a traficului
Specialiștii atrag atenția că, pe lângă pedepse, este esențială reconceperea infrastructurii rutiere: reducerea benzilor pe sens în marile bulevarde, crearea de supraînălțări și chicane, benzi dedicate transportului public și piste sigure pentru biciclete. Astfel de intervenții contribuie la reducerea vitezei medii și la scăderea accidentelor în zone urbane aglomerate.
Proiecte majore: drumuri, căi ferate, aeroporturi și porturi
Pentru transportul interurban și logistică, este vitală continuarea modernizării rețelelor rutiere și feroviare, precum și îmbunătățirea conexiunilor către aeroporturi și porturi. Investițiile în autostrăzi sigure, trenuri regionale fiabile, modernizarea stațiilor și interoperabilitate feroviară reduc presiunea asupra drumurilor naționale și pot diminua accidentele produse de traficul greu. Totodată, dezvoltarea de terminale multimodale și îmbunătățirea capacității portuare contribuie la securitatea transporturilor de marfă și la un trafic rutier mai fluid.
Sisteme de monitorizare, tehnologie și transport public
O altă soluție practică este extinderea rețelei de camere automate și a sistemelor de monitorizare în intersecții, pe artere principale și la intrările în orașe. Implementarea de sisteme de detecție a vitezei, radare fixe și camere de înmatriculare ar reduce agresivitatea la volan. În paralel, investițiile în transportul public (autobuze, tramvaie, metrou, trenuri regionale) – prin benzi dedicate, stații moderne și servicii mai frecvente – pot scădea numărul de vehicule private în trafic, reducând expunerea la risc.
Impact asupra mediului, economie și societate
Accidentele rutiere nu sunt doar tragedii umane: ele au un impact economic și social semnificativ. Costurile medicale, pierderile de productivitate, cheltuielile pentru reparații și cozi extinse la trafic afectează competitivitatea logistică și performanța aeroporturilor și porturilor. De asemenea, accidentele generează consecințe de mediu prin emisii suplimentare în contextul ambuteiajelor și rutelor ocolitoare.
Ce trebuie evitat și ce urmează să facă autoritățile
Cetățenii trebuie să evite complacerea: accelerarea pentru câteva minute economisite, ignorarea centurii de siguranță sau folosirea telefonului la volan cresc substanțial riscul. Autoritățile trebuie să combine măsuri de descurajare (amenzi eficiente, controale sustenabile, sistem judicial funcțional) cu investiții pe termen lung în infrastructură, transport public și educație rutieră. Fără o abordare integrată — legislativă, tehnologică și urbanistică — România va rămâne vulnerabilă la accidente grave, cu consecințe sociale și economice majore.
Sursa: libertatea
Comentarii