4 Minute
Piața auto din România a înregistrat în septembrie un salt semnificativ al înmatriculărilor, atingând 18.895 de vehicule înregistrate — un avans de 38,53% față de aceeași perioadă a anului precedent. Dintre acestea, autoturismele au reprezentat 12.463 unități, o creștere de 38,86% comparativ cu luna august 2024 (8.975 autoturisme). Vehiculele comerciale ușoare (LCV) au urcat la 1.246 unități, în creștere cu 32,14% față de 943 în 2024.
Cauzele creșterii: TVA și contextul pieței
Un factor cheie în această creștere a fost anunțul și aplicarea majorării TVA la 21% începând cu 1 august, ceea ce a generat o cerere concentrată înainte și imediat după modificare, în special din partea persoanelor fizice care nu își pot deduce TVA la achiziție. De asemenea, baza de raportare redusă din perioada precedentă a amplificat procentual ritmul de creștere.
Top mărci și modele
În clasamentul mărcilor, Dacia a dominat cu 4.122 unități, urmată de Renault (1.140), Toyota (1.057) și Skoda (896). Modelele cele mai vândute au fost Dacia Logan (1.741 unități), Duster (931) și Sandero (774). Din import, Renault Clio (483), Toyota Corolla (333) și Skoda Octavia (315) au fost cele mai apreciate.
Schimbări în preferințe
Noul SUV Dacia a urcat semnificativ în preferințele cumpărătorilor față de august, în timp ce modelul Jogger a înregistrat o scădere la 261 unități. Top 10 a fost completat de Skoda Scala (231) și Ford Puma (229).

Impact economic și social
După primele nouă luni, piața de autoturisme totalizează 108.306 unități, însă rămâne sub nivelul anual anterior cu -6,23%, în principal din cauza întârzierilor Programului Rabla. Evoluția pieței are implicații economice directe: creșterea vânzărilor susține dealerii, service-urile și sectorul logistic, dar ridică întrebări privind cheltuielile gospodăriilor și accesibilitatea pe termen mediu.
Relevanța pentru transport, infrastructură și mobilitate
O majorare a parcului auto are efecte asupra traficului urban și regionale: presiune sporită pe infrastructură rutieră, cerere mai mare pentru parcări și influențe asupra calității aerului. Din perspectiva transportului public, creșterea achizițiilor particulare poate accentua dependența de autovehiculul personal, punând sub semnul întrebării eforturile de reducere a congestiei prin investiții în transport public, tramvaie, metrou sau pe căile ferate.

Infrastructură și proiecte strategice
Autoritățile trebuie să coreleze politicile fiscale și programele de înnoire a parcului auto cu proiectele de infrastructură rutieră, modernizarea căilor ferate, dezvoltarea aeroporturilor și optimizarea porturilor pentru a susține mobilitatea și logistică eficientă. Investițiile în infrastructură și întreținerea rețelelor rutiere sunt esențiale pentru a absorbi creșterea traficului și a diminua costurile logistice.
Transport public și alternative
Creșterea înmatriculărilor subliniază nevoia consolidării transportului public: autobuze, tramvaie, metrou și trenuri regionale trebuie adaptate pentru a oferi alternative credibile la automobilul personal, reducând emisiile și îmbunătățind siguranța rutieră.
Politici guvernamentale, siguranță și mediu
Modificările de regim fiscal (TVA) și întârzierile în programe de stimulare (Rabla) au influențat comportamentul de cumpărare. Pe planul siguranței, creșterea flotei auto impune consolidarea controalelor tehnice periodice și a campaniilor de educație rutieră. Din punct de vedere ambiental, extinderea parcului auto riscă să majoreze emisiile dacă nu este însoțită de politici pentru vehicule cu emisii reduse, electrificare și dezvoltarea infrastructurii pentru încărcare.
.avif)
Concluzie
Saltul din septembrie arată o reacție rapidă a consumatorilor la schimbările fiscale și subliniază legătura strânsă între politică, economie și mobilitate. Pentru a transforma această creștere într-un rezultat sustenabil, decidenții trebuie să coordoneze politicile fiscale, programele de înnoire a parcului și investițiile în infrastructură — de la drumuri și căi ferate la aeroporturi — și să întărească transportul public și soluțiile de logistică verde.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu