4 Minute
Într-o lună în care Programul Rabla pentru companii și primării a fost anulat, iar bugetul destinat persoanelor fizice a fost redus semnificativ, piața auto din România a arătat un dinamism surprinzător pe segmentul vehiculelor 100% electrice. Datele DGPCI, analizate de Profit.ro, indică o creștere a volumului înmatriculărilor de electrice, chiar și înainte ca înscrierile pentru persoanele fizice să pornească (30 septembrie). În septembrie, segmentul electric a ajuns la o cotă de piață de 5,9%, cu 746 de autoturisme electrice noi înmatriculate - o creștere de 49% față de aceeași lună a anului trecut, respectiv cu 245 de unități în plus.
Performanța pe mărci și modele
Marile reduceri de prețuri aplicate de producători au compensat parțial lipsa tichetelor Rabla. Hyundai și Ford au fost lideri clari: Hyundai a înregistrat 175 de autoturisme electrice noi, iar Ford 149. Tesla a ocupat locul al treilea cu 102 unități, beneficiind și ea de campanii comerciale. Dacia Spring a înregistrat doar 14 înmatriculări într-o lună fără tichete, în timp ce rivalii direcți - Leapmotor T03 și BYD Dolphin Surf - au raportat 1, respectiv 6 unități.
BYD apare ca o prezență importantă în top, cu 53 de înmatriculări, însă aici trebuie luat în calcul faptul că multe comenzi fuseseră plasate în lunile anterioare, pe măsură ce marca s-a consolidat pe piața locală. Renault a crescut, de asemenea, cu 44 de unități, iar următoarele poziții au fost ocupate de Volvo (43), Mercedes (23), BMW (19), Mini și Volkswagen (17 fiecare).
Modele cele mai vândute
Topul modelelor pe luna septembrie a fost condus de Hyundai Inster (77 unități), urmat de Hyundai Kona (75) și Ford Puma Gen-E, produs la Craiova (63). Tesla Model 3 și Model Y au avut 53, respectiv 50 unități. Alte modele notabile: Volvo EX30, Renault 5, Ford Capri și Hyundai Ioniq5. De la BYD, cele mai vândute au fost Sealion 7 (18 exemplare) și Seal (17 exemplare).
Impact asupra infrastructurii și logisticii
Creșterea înmatriculărilor EV pune presiune pe dezvoltarea infrastructurii de încărcare, pe rețeaua de drumuri și pe lanțurile logistice implicate în import și distribuție. Porturile și aeroporturile rămân puncte cheie pentru recepția vehiculelor noi, iar operatorii de logistică trebuie să se adapteze la fluxuri mai mari de vehicule electrice. Autoritățile locale și centrale trebuie să accelereze proiectele de infrastructură - stații de încărcare rapidă pe autostrăzi și în orașe, modernizarea rețelei electrice și integrarea în planurile de trafic și transport public.
Legislație, politici publice și siguranță
Anularea Programului Rabla pentru anumite segmente și reducerea tichetelor au demonstrat influența directă a politicilor publice asupra vânzărilor. Reintroducerea înscrierilor pentru persoane fizice la 30 septembrie oferă o șansă pentru revenirea cererii, în special după ce comenzile se vor transforma în livrări. Din perspectiva siguranței și mediului, trecerea la electrice contribuie la reducerea emisiilor în zone urbane și la îmbunătățirea calității aerului, dar creșterea rapidă presupune și investiții în formarea personalului autorizat pentru service, în siguranța bateriilor și în managementul reciclării.
Relevanță economică și socială
Evoluția pieței EV afectează industria auto locală, ocuparea forței de muncă și centrele de producție, cum este fabrica de la Craiova. Transformarea mobilității are implicații asupra traficului, a transportului public și asupra planificării urbane. O relansare a Programului Rabla, combinată cu politici de infrastructură coerente, poate corecta parțial pierderile cauzate de reducerile de tichete din acest an și poate susține tranziția către o mobilitate mai curată și mai eficientă.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu