Mașinile electrice și presiunea asupra service-urilor din RO

Creșterea vehiculelor electrice schimbă regulile pentru service-urile auto și piața de piese din România. Analizăm impactul, scenariile de electrificare și ce înseamnă pentru șoferii din București, Cluj sau comparativ cu Lietuva.

Comentarii
Mașinile electrice și presiunea asupra service-urilor din RO

4 Minute

Expansiunea rapidă a vehiculelor electrice (BEV) în Europa schimbă fundamental modelul de afaceri al service-urilor auto și al furnizorilor de piese. Simplitatea tehnică a EV-urilor — mai puține componente mobile, frâne care se uzează mai lent și fără schimburi de ulei periodice — reduce frecvența și valoarea reparațiilor. Analize europene arată scăderi serioase ale veniturilor din service pentru mașinile electrice, iar acest fenomen va ajunge şi în orașele mari din România: București, Cluj, Timișoara.

Date esențiale și scenarii pentru piața europeană

În Uniunea Europeană, cota de piață BEV a crescut puternic; exemple externe, precum Norvegia (cu peste 90% din vânzările noi în unele luni), ilustrează ce urmează. Analize ale distribuitorilor și asociațiilor de profil indică că veniturile din reparații pentru BEV-uri pot fi cu peste 30-46% mai mici decât pentru mașinile cu combustie, în funcție de vârsta vehiculului. CLEPA și alți actori iau în calcul trei scenarii de electrificare: tranziție lentă (≈53%), medie (≈68%) și accelerată (≈82%).

Impacturi concrete pentru service-urile și piața de piese

O mașină electrică poate necesita cu aproximativ 30% mai puține piese de schimb. Componentele cele mai afectate vor fi cele legate de motor termic și tren de rulare, unde cererea pentru piese aftermarket ar putea scădea cu peste 50%. Pentru service-uri în România, aceasta înseamnă: scădere de volum în operațiunile convenționale, dar și o oportunitate de a se repoziționa pe reparații electrice — baterii, motoare electrice, invertoare, sisteme de gestionare a bateriei și software.

Transformarea skill-set-ului și investițiile necesare

Service-urile vor trebui să investească în echipamente specifice, diagnoză AV/EV și formare profesională. Pe termen mediu, modelul de business ar putea trece de la vânzarea de piese la servicii recurente (updates software, monitorizare stării bateriei, recondiționare pack-uri). În orașe mari precum București și Cluj, cererea pentru astfel de servicii specializate va crește mai rapid.

Ce înseamnă pentru șoferii și piața auto din România

Pentru consumatorii români, avantajele EV (cuplu instant, costuri de întreținere mai mici, taxe reduse) rămân atractive, dar prețul de achiziție și infrastructura de încărcare continuă să influențeze decizia. Programe naționale precum Rabla Plus au stimulat adoptarea, iar importurile second-hand rămân o sursă importantă pentru disponibilitatea de modele la prețuri accesibile.

Comparativ: România, Lietuva și piețele europene

Piața din România evoluează mai lent decât în Norvegia, dar simultan cu alte țări din regiune. Situația din Lietuva (Lietuva, Lietuvos automobilių rinka) arată elemente similare: creștere a flotei electrice în orașe precum Vilniuje și Kaune, urmată de presiune pe service-urile tradiționale. Pentru vairuotojii din România și pentru cei din mediul baltic (vairuotojams Lietuvoje), lecția este similară: reorientarea service-urilor locale către electric va fi esențială.

Specificații, design și performanță: ce caută românii

Mulți cumpărători români evaluează autonomia, timpii de încărcare, arhitectura interioră și costul total de proprietate (TCO). EV-urile oferă accelerație mai bună și un design interior modern, cu mai puține concesii tehnice. Pentru flote sau utilizatori urbani din București, autonomia reală și infrastructura de încărcare sunt criterii decisive.

Concluzie: adaptare sau risc

Tranziția la vehicule electrice creează o ruptură în lanțul valoric auto: furnizorii de piese și service-urile care nu se adaptează riscă scăderea veniturilor. În același timp, apar oportunități de specializare în reparații electrice și software. Pentru piața românească, combinația dintre politici de stimulare (Rabla Plus), creșterea ofertei de modele și investițiile în infrastructură va dicta viteza la care aceste schimbări se vor materializa.

Sursa: libertatea

Lasă un Comentariu

Comentarii