5 Minute
Un sondaj recent realizat de carVertical evidențiază o realitate importantă pentru piața auto din România: aproape jumătate dintre respondenți nu ar cumpăra în prezent un vehicul electric. Chiar dacă Uniunea Europeană își propune interzicerea vânzărilor de mașini noi pe combustibili fosili până în 2035, adoptarea vehiculelor electrice pe piața românească rămâne lentă și marcată de reticență. Motivele sunt multiple — economice, logistice și culturale — și influențează decizia cumpărătorilor din orașe mari precum București, Cluj sau Timișoara.
Statistici relevante din sondaj
Rezultatele arată un raport clar: 35,9% dintre respondenți preferă mașinile pe benzină, 45,9% pe motorină și doar 5% declară în mod explicit orientarea către electrice. Potrivit datelor carVertical, 45,6% nu ar cumpăra în prezent un vehicul electric, 14,4% ar lua în calcul această opțiune, iar aproximativ 40% sunt indeciși, sugerând că trecerea la electric este posibilă pe termen lung, dar nu azi.
Care sunt principalele bariere pentru români?
Prețul de achiziție
Argumentul pragmatic cel mai des menționat este costul ridicat: 35,4% consideră că mașinile electrice sunt prea scumpe. În România, oferta de modele noi accesibile rămâne limitată, iar prețurile afișate în showroom-uri sunt adesea peste bugetul unei familii medii — chiar și după aplicarea subvențiilor. Pe piața second-hand, prețurile sunt influențate de cererea internațională și de fluctuațiile valutare, ceea ce generează o percepție de risc pentru potențialii cumpărători.
Infrastructură de încărcare
Un alt obstacol major este infrastructura: 25,3% critică starea rețelei de stații de încărcare. Chiar dacă orașele mari precum Bucureștiul și Clujul au crescut numărul punctelor publice, distribuția rămâne inegală în mediul rural sau în orașele mici. Șoferii care parcurg zilnic distanțe lungi sau locuiesc în blocuri fără locuri dedicate de încărcare se declară deosebit de reticenți.
Autonomia și valoarea de revânzare
Temerile legate de autonomie persistă (23,9%), iar valoarea de revânzare redusă a unor modele electrice este un alt argument invocat de potențialii cumpărători. Chiar dacă autoturismele electrice moderne oferă baterii cu capacitate între 40–100 kWh și autonomie reală între 250–600 km (în funcție de model și stilul de condus), percepția publică nu s-a actualizat complet.
De ce aleg totuși unii români vehicule electrice?
Există un segment important de cumpărători atrași de avantajele practice ale electricei. 42,4% consideră costurile de exploatare și întreținere mai mici — motoarele electrice au mai puține piese în mișcare, costuri de service reduse și frecvent o fiabilitate superioară pe termen lung. În plus, 28,5% menționează avantajele fiscale: în România există facilități precum scutire de taxe la înmatriculare și taxe anuale reduse pentru unele categorii de vehicule electrice.
Motivațiile ecologice contează pentru 13,2% dintre respondenți, în special în orașele care adoptă zone cu emisii reduse (București, Cluj etc.). Subvențiile guvernamentale rămân un factor decisiv pentru 12,1% dintre respondenți — programul național care oferă până la 7.500 EUR a stimulat cumpărarea de EV-uri noi în 2025.
Specificații, design și performanță: ce contează pentru cumpărătorii din România
Modelele care au succes local combină autonomie decentă (peste 300 km), timpi de încărcare reduși (de ex. 150–250 kW pentru încărcare rapidă) și un raport bun preț/echipare. Popularitatea crossoverelor electrice (SUV-uri compacte) se menține ridicată, deoarece oferă poziție de condus superioară, spațiu și o imagine modernă. Modele precum Dacia Spring, Renault Zoe, Volkswagen ID.3/ID.4, Hyundai Kona Electric, Kia e-Niro sau BYD Atto 3 au prins teren pe piața românească datorită diverselor combinații între preț, autonomie și dotări.
Performanța — accelerație instantanee, cuplu disponibil din prima secundă — reprezintă un argument tehnic apreciat de entuziaști. Totuși, pentru majoritatea cumpărătorilor români prioritatea rămâne autonomia reală, costul total de exploatare și rețeaua de încărcare.
Piața România în context european și comparații cu Lietuva
Comparativ cu alte piețe europene, România încă stă modest la rata de adoptare, deși guvernul a majorat subvențiile în 2025 și a investit în infrastructură. În unele state — Suedia sau Germania — reducerea subvențiilor a dus la scăderi ale vânzărilor, iar în SUA politicile federale au influențat ritmul de adopție. În regiunea baltică, példă Lietuva, observăm că Lietuvos automobilių rinka evoluează diferit: în Vilniuje și Kaune, infrastructura urbană și programele locale au accelerat adoptarea electricei, iar experiența vairuotojilor Lietuvoje poate servi ca studiu de caz pentru autoritățile române.
Ce înseamnă asta pentru producători și consumatori?
Presiunea asupra constructorilor crește: restructurări la grupuri precum Stellantis, GM sau Nissan sunt semne că industria trebuie să se adapteze. Companii chineze precum BYD au câștigat dinamic teren, iar concurența intensă obligă producătorii să ofere modele competitive în materie de preț, autonomie și infrastructură de service.
Concluzie: România, o piață în tranziție
Pe scurt, românii nu resping mașinile electrice, dar nici nu adoptă rapid. Factorii economici (preț, subvenții), logistica (stații de încărcare) și percepțiile legate de autonomie și valoare de revânzare dictează ritmul. Viitorul electrificat al Europei va depinde în România de investiții susținute, politici clare și de o ofertă locală echilibrată care să reducă riscul perceput de cumpărător.
Sursa: playtech
Lasă un Comentariu