De ce România rămâne în urmă la mașinile electrice

România este pe locul 46 din 51 la adopția de mașini electrice: doar 5% din vânzările noi sunt BEV. Analizăm cauzele, comparații internaționale și ce înseamnă pentru piața auto din România, disponibilitate și prețuri.

Comentarii
De ce România rămâne în urmă la mașinile electrice

4 Minute

Conform datelor publicate de Agenția Internațională pentru Energie (IEA) și Ember și preluate de Visual Capitalist, România ocupă locul 46 din 51 în topul adopției vehiculelor electrice. În 2024, doar aproximativ 5% din vânzările de autoturisme noi din România au fost mașini pur electrice (BEV). Acest procent situează țara noastră în urma unor state precum Bulgaria, Marea Britanie sau — surprinzător pentru mulți — Nepal.

Ce se întâmplă în lume: liderii și volumele

La nivel procentual, Norvegia conduce detașat, cu 97% din mașinile noi vândute fiind electrice. Evoluții spectaculoase au avut loc și în Nepal, de la 5% în 2019 la 73% estimat în 2025. Alte piețe nordice precum Suedia (estimare 61% în 2025), Finlanda și Danemarca (peste 50%) urcă constant.

În termeni de volum, China domină: estimările pentru 2025 arată peste 13,2 milioane EV-uri vândute, adică aproximativ 53% din piața auto nouă. Piața chineză este atât cea mai mare, cât și una dintre cele mai dinamice; recent, SUV-ul Xiaomi YU7 a urcat în fruntea vânzărilor locale, detronând Tesla Model Y.

Europa și America: ritmuri diferite de creștere

În Europa, creșteri solide vin din Belgia (43%), Olanda (56%) și Marea Britanie (33%), în timp ce state mari precum Germania se pregătesc pentru volume importante — peste 840.000 EV-uri estimate pentru 2025. SUA rămân la circa 10% cotă de piață (≈1,6 milioane vehicule electrice), iar Canada urmează cu 9%.

Contextul românesc: piață, prețuri și infrastructură

Pentru România, datele Asociației Producătorilor și Importatorilor Auto (APIA) indică o creștere a vehiculelor electrificate de circa 28% în 2026, cu BEV-uri în creștere cu 7,6%. Obstacolele rămân: costul de achiziție, rețeaua de încărcare încă insuficientă în multe orașe și disponibilitatea limitată a modelelor populare la prețuri accesibile.

Modele accesibile precum Dacia Spring au atras atenția șoferilor din România prin raportul preț-autonomie, dar pentru mulți cumpărători rămâne critică autonomia reală în orașe precum București sau în deplasările interregionale. Comparativ cu piețe din regiune — de exemplu Lietuva și Lietuvos automobilių rinka — adoptarea în Vilniuje și Kaune pare mai accelerată în segmente urbane, ceea ce oferă lecții utile pentru strategii locale.

Disponibilitate și prețuri în România

Pe piața locală se găsesc modele precum Renault Zoe, Volkswagen ID.3/ID.4, Hyundai Kona Electric, Kia EV6, Tesla Model 3/Y și Dacia Spring. Prețurile variază mult în funcție de echipare și subvenții disponibile; importatorii semnalează că, pe măsură ce oferta crește, vom vedea o stabilizare a prețurilor și oferte mai competitive pentru contracosturi de întreținere mai mici pe termen lung.

Specificații, design și performanță — ce contează pentru români

Autonomia reală, timpul de încărcare și costul pe km influențează deciziile cumpărătorilor români. Modelele compacte și crossover-urile electrice, cu o combinație între autonomie utilă (peste 300 km WLTP în practică) și preț accesibil, sunt cele mai solicitate. Designul modern și tehnologia (asistență la condus, infotainment) devin argumente de vânzare, în special pentru tineri și profesioniști urbani.

Poziționare pe piață și recomandări pentru viitor

Pentru a accelera adopția, România are nevoie de: politici fiscale coerente, investiții semnificative în rețeaua de încărcare, stimulente la achiziție și oferte de leasing adaptate. Producătorii și dealerii care vor adapta specificațiile (autonomie, garanții baterie, servicii post-vânzare) pentru nevoile locale vor câștiga încrederea șoferilor din România.

Comparativ cu piețele vecine și cu exemplele din Lietuva, Vilniuje sau Kaune, programele publice și inițiativele private pot accelera tranziția pentru șoferii români. România nu trebuie să copieze modelul norvegian, dar poate învăța din succesul țărilor care au sincronizat infrastructura, politicile și oferta comercială.

Sursa: promotor

Lasă un Comentariu

Comentarii