.webp)
8 Minute
Introducere: mituri vs. realitate în istoria auto românească
Mulți români asociază începutul industriei auto locale cu Dacia 1100 sau cu alte mărci populare precum Oltcit ori ARO. În realitate, primele realizări 100% românești în domeniul automobilelor datează din perioade mult anterioare și reflectă competențe remarcabile de inginerie, design și producție. Acest articol prezintă evoluția prototipurilor auto românești — de la vehiculul cu aburi al lui Dumitru Văsescu, la experimentul aerodinamic al lui Aurel Persu, și până la primul model produs local în serie, Malaxa 1C — explicând componentele tehnice, avantajele tehnologice și relevanța lor pentru industria auto contemporană.
Context tehnologic și socio-economic
După cel de-al Doilea Război Mondial, România dispunea deja de o infrastructură industrială și de ingineri formați la cele mai bune școli europene. În anii interbelici și imediat postbelici au apărut invenții autohtone care au impresionat prin inovație: motoare neconvenționale, caroserii aerodinamice și soluții de fabricație avansate pentru acea perioadă. Spre deosebire de Dacia 1100 — un model produs sub licență Renault și bazat pe R8 Major — prototipurile lui Văsescu, Persu sau modelul Malaxa 1C au însemnat proiectare și execuție autohtone, cu tehnologii originale.
.avif)
Primii pași: Dumitru Văsescu și automobilul cu aburi
Invenție și tehnologia motorului
Dumitru Văsescu, născut în 1859 la Iași, a studiat ingineria mecanică la Paris și a construit un vehicul autopropulsat cu motor pe abur. Motorul folosea apă sub presiune și cărbune drept combustibil, o configurație comună pentru motivele vremii, dar remarcabilă pentru execuția și integrarea componentelor într-un șasiu compact. Toate instalațiile motorului erau mascate inteligent în caroserie, iar elementele vizibile erau finisate pentru a semăna cu un automobil modern al acelei epoci.
Design, frânare și componente
Vehiculul avea jante metalice și anvelope rigide de cauciuc, iar sistemul de frânare utiliza frâne independente care blocau roțile din spate. Întregul pachet tehnic — caroserie, șasiu și instalații — arată o abordare integrată de inginerie, axată pe fiabilitate și confort pentru pasageri. Prototipul a fost utilizat pe străzile Parisului și, ulterior, expus în București, dovedind capacitatea românilor de a inova în domeniul mobilității chiar la începutul erei auto.
Aurel Persu: pionierul designului aerodinamic
Profil aerodinamic și eficiență
La începutul anilor 1920, inginerul Aurel Persu a proiectat și construit primul automobil cu profil aerodinamic din lume. Modelul din 1921, realizat cu tablă de aluminiu în formă de picătură, atinsese un coeficient aerodinamic (Cd) de aproximativ 0.22 — o valoare remarcabilă pentru acea perioadă. Această soluție avea implicații directe în eficiență: consum redus, tracțiune optimizată și performanțe sporite.
Performanțe și testare
Automobilul lui Persu putea atinge circa 80 km/h și consuma aproximativ 5 litri la 100 km, valori excelente pentru anii 1920. Inginerul a parcurs peste 120.000 km cu prototipul său, a brevetat invenția în mai multe țări, inclusiv Germania și Statele Unite, iar prototipul a captat atenția unor giganți auto precum Ford și General Motors — care au analizat posibilitatea achiziționării brevetului.
Malaxa 1C: primul automobil românesc produs local
Proiectare și producție
Malaxa 1C reprezintă trecerea de la prototip la producție industrială: automobilul a fost dezvoltat de o echipă formată din specialiști de la ASAM, uzinele Malaxa și IAR Brașov, sub coordonarea inginerului Petre Carp, iar producția a început din 1945 în uzinele din Reșița. Spre deosebire de modelele sub licență, Malaxa 1C a fost conceput integral în România, de la arhitectura motorului până la caroserie.
Caracteristici tehnice
Motor: trei cilindri în stea, răcire forțată cu aer, amplasat în partea din spate Putere: aproximativ 30 CP Viteză maximă: circa 120 km/h Consum mediu: 10 litri / 100 km Transmisie: tracțiune pe spate Caroserie: montată pe șasiu cu tampoane de cauciuc pentru izolație și confort Capacitate: spațiu pentru până la șase persoane
Aceste specificații denotă o abordare orientată spre confort, fiabilitate și versatilitate. Montajul caroseriei pe șasiu prin tampoane de cauciuc oferea un nivel de izolare fonică și amortizare superior contemporanelor europene din anii 40.
Comparativ: Malaxa 1C vs. Dacia 1100 vs. prototipuri Persu și Văsescu
- Origine proiect: Malaxa 1C, Persu și Văsescu — proiectare autohtonă, Dacia 1100 — sub licență Renault.
- Inovație tehnologică: Persu — design aerodinamic avansat (Cd=0.22); Văsescu — integrare motor cu abur în caroserie; Malaxa — soluții de confort și producție în serie.
- Scalabilitate: Dacia 1100 a beneficiat de producție la scară mare datorită licenței și economiei de scară; Malaxa 1C a fost produsă în serii limitate (circa 800 unități/an între 1945–1947), ceea ce a restrâns capacitatea de penetrare pe piață.
- Relevanță industrială: Malaxa demonstrează capacitatea industriei românești de fabricare a unor autovehicule moderne, iar Persu aduce lecții valoroase de design pentru eficiență energetică.
.avif)
Avantaje tehnologice și use cases
Avantaje
- Design aerodinamic: reducerea consumului și creșterea performanței la viteze constante
- Răcire forțată cu aer: simplificare a sistemului de întreținere și rezistență la condiții variate
- Montaj caroserie pe tampoane: confort superior pentru pasageri și durabilitate
- Producție locală: independență tehnologică și oportunități de export
Use cases
- Vehicul de familie spațios și confortabil pentru transport interurban
- Autoturism destinat exportului — multe unități erau trimise către piețele externe
- Platformă de testare pentru tehnologii autohtone, de la materiale la procese de fabricație
Piață, export și relevanță strategică
În perioadele 1945–1947, Malaxa 1C a fost exportată în cantități semnificative, demonstrând competitivitate pe piețe externe. Modelul a stârnit interes extern — inclusiv povești despre oficiali sovietici — semn că tehnologia românească era luată în calcul la nivel geopolitic. Deși unele relatări rămân neconfirmate documentar, realitatea tehnologică rămâne: Romania a avut capacitatea de a concepe și produce un automobil modern, cu soluții care astăzi sunt relevante în discuțiile despre eficiență și design.
Impact asupra industriei auto moderne și lecții pentru era EV
Tehnologiile și principiile utilizate în prototipurile românești sunt încă relevante: eficiența aerodinamică, optimizarea consumului și integrarea sistemelor în caroserie sunt direct aplicabile în proiectarea vehiculelor electrice. Lessons learned:
- Design aerodinamic: un Cd scăzut reduce autonomia necesară bateriilor la vehicule EV
- Materiale ușoare: utilizarea aluminiului sau aliajelor poate optimiza greutatea și consumul energetic
- Producție locală și lanțuri de aprovizionare: capabilitățile industriale interne pot sprijini tranziția către mobilitatea electrică și digitală
Moștenirea, conservare și oportunități tehnologice
Protiturile lui Văsescu, Persu și exemplare Malaxa 1C rămân piese valoroase de patrimoniu tehnologic. Conservarea lor în muzee, digitalizarea datelor tehnice și reconstituirea proceselor de fabricație pot oferi resurse pentru uzul inginerilor și designerilor contemporani. În plus, învățământul tehnic poate valorifica aceste povești pentru a inspira noi generații de ingineri auto, software și specialiști în propulsie electrică.
Concluzie: de ce contează aceste repere pentru tehnologia auto românească
Istoria automobilului românesc este mai complexă și mai inovatoare decât pare la prima vedere. Dincolo de modele produse sub licență, România a generat invenții esențiale: vehiculul cu aburi al lui Văsescu, automobilul aerodinamic al lui Persu și primul model produs local la scară, Malaxa 1C. Toate aceste realizări oferă lecții relevante pentru proiectarea, eficiența energetică și producția auto moderne, inclusiv pentru tranziția către vehicule electrice și soluții inteligente în mobilitate.
Pentru pasionații de tehnologie, industria auto românească timpurie oferă studii de caz prețioase despre inovație, protecția brevetelor și importanța capacității industriale. Moștenirea acestor proiecte ar trebui păstrată, documentată și valorificată în strategiile de digitalizare și dezvoltare industrială ale viitorului.
Sursa: adevarul
Comentarii