5 Minute
Piața auto electrică din România a înregistrat un avans semnificativ în august 2025, cu 1.335 de vehicule electrice noi înmatriculate — un salt de 89% față de aceeași perioadă a anului precedent. Evoluția din primele opt luni arată o creștere netă de 7.005 unități: 7.929 de vehicule electrice noi au fost înregistrate, în timp ce 924 au fost radiate. La finalul lunii august, flota electrică totală a ajuns la 58.235 de unități, cifra incluzând cele 50 de radiate în aceeași lună.
Conform calculelor pe baza ritmului actual, cu patru luni rămase până la încheierea anului, piața are nevoie de încă aproximativ 4.748 de înmatriculări pentru a egala performanța din 2024 — semn că 2025 este pe traseul de a ajunge la nivelul sau chiar de a depăși anul trecut, în pofida unor factori externi.
Schimbări în topul modelelor și dinamica preferințelor
Rezultatele din luna august au rearanjat clasamentul modelelor electrice. Hyundai Kona a fost cel mai bine vândut model în luna respectivă, cu 298 de unități, urmat de Tesla Model 3 (176) și un alt model Hyundai cu 110 unități. Pe de altă parte, Dacia Spring, care a dominat mult timp piața locală, a coborât surprinzător pe poziția 28 în luna august, cu doar opt înmatriculări. În ciuda acestui recul lunar, Dacia Spring rămâne cel mai numeros model din flota totală — 19.146 unități, reprezentând 32,9% din parcul electric — însă poziția sa de lider este vulnerabilă dacă vânzările scad persistent.
Comentarii din piață
Claudiu Suma, CEO al LEKTRI.CO, apreciază: „Observăm o consolidare continuă a pieței de mașini electrice. Chiar și fără programul Rabla, care a fost amânat în acest an, cifrele din august confirmă o cerere solidă. Estimăm că 2025 se va încheia la un nivel similar sau chiar peste 2024, ceea ce confirmă maturizarea pieței locale de e-mobilitate.”
Infrastructură de încărcare și proiecte conexe
Paralel cu creșterea parcului electric, operatorii principali investesc constant în extinderea infrastructurii de încărcare: stații publice rapidă și puncte AC sunt instalate regulat în orașe și pe traseele naționale. Această dezvoltare este esențială pentru reducerea anxietății legate de autonomie și pentru integrarea EV în trafic și în lanțurile logistice.
Impact asupra infrastructurii rutiere și de transport
Extinderea rețelei de încărcare influențează planificarea infrastructurii: autoritățile locale și operatorii de transport trebuie să coordoneze amplasamentele stațiilor cu proiectele de drumuri, parcări și terminale intermodale. În plus, conectivitatea cu căile ferate regionale, porturi și aeroporturi devine tot mai importantă pentru soluțiile de mobilitate multimodală și pentru optimizarea rutelor de logistică.
Transport public, căi ferate și mobilitate urbană
Deși datele se referă în principal la vehiculele electrice private, evoluția pieței influențează și transportul public: autoritățile iau în calcul electrificarea flotelor de autobuze și tramvaie, iar companiile de cale ferată și operatorii de transport urban urmăresc sinergii între stațiile de încărcare, noduri de transport public și parcări P+R. Aceste măsuri pot reduce poluarea locală și pot ameliora calitatea traficului în aglomerări.
Reglementări, siguranță și impact ambiental
Guvernul și autoritățile locale joacă un rol cheie prin politici de stimulare, reglementări privind infrastructura de încărcare și standarde de siguranță pentru stații. Amânarea programului Rabla a demonstrat că piața poate menține cererea, dar viitoarele măsuri fiscale și subvențiile pentru infrastructură vor influența ritmul extinderii. Impactul asupra mediului este clar: o flotă electrică mai numeroasă contribuie la reducerea emisiilor locale, dar succesul depinde și de mixul energetic național și de gestionarea reciclării bateriilor.
Relevanță economică și socială
Creșterea parcului EV are implicații economice (noi investiții în infrastructură, servicii post-vânzare, dezvoltare de stații și locuri de muncă în logistică și service) și sociale (reducerea poluării, acces la tehnologii mai eficiente). Planificarea integrată între infrastructură rutieră, aeroporturi, porturi și căi ferate va fi esențială pentru ca tranziția la mobilitate electrică să fie sustenabilă din punct de vedere al trafic-ului, al transportului public și al logisticii naționale.
În concluzie, ritmul actual de înmatriculări și extinderea infrastructurii de încărcare plasează România pe un curs realist de a egala sau depăși performanța din 2024, în contextul în care politici coerente, proiecte de infrastructură și investiții în transport public și logistică vor susține această tranziție.
Sursa: businessforum
Comentarii