6 Minute
Conform celei mai recente ediții a studiului EV Charging Index realizat de Roland Berger, performanța României în domeniul reîncărcării vehiculelor electrice a înregistrat o scădere în 2024. Țara a obținut 42 de puncte din 100, un recul cu 4 puncte față de raportul anterior, coborând șapte poziții până pe locul 27 din cele 33 de piețe analizate. Factorul principal invocat de consultanți este reducerea subvențiilor guvernamentale și incertitudinile generate de modificările programului RABLA Plus, care au încetinit ritmul de adopție al vehiculelor electrice.
Statistici cheie și dinamica pieței auto
Piața auto electrică din România a cunoscut o contracție semnificativă între 2023 și 2024: după un vârf istoric de peste 15.000 de vehicule full-electrice (BEV) vândute în 2023, în 2024 numărul acestora a scăzut la aproximativ 10.000, adică aproape o treime din volum pierdut. Dacia a păstrat topul vânzărilor cu 3.263 unități Spring, deși livrările au scăzut cu circa 50%, iar Tesla a înregistrat aproximativ 2.550 de unități, în scădere cu aproape 20%.
În paralel, piața auto generală a demonstrat o relativă reziliență: vânzările totale de mașini noi au crescut cu aproximativ 5% comparativ cu anul precedent. Această divergență subliniază vulnerabilitatea segmentului BEV la modificările politicilor de subvenționare și la deciziile privind stimulentele fiscale.
Utilizarea încărcării acasă versus cea publică
Sondajul inclus în EV Charging Index arată un profil de utilizare distinct în România: doar aproximativ 40% din încărcările vehiculelor electrice sunt efectuate acasă, ceea ce plasează România pe locul 31 din cele 33 de piețe analizate. Totodată, 38% dintre respondenți au declarat că nu dispun de niciun tip de încărcător la domiciliu. Costul și complexitatea instalării stațiilor domestice sunt indicate drept principalele bariere, iar mulți proprietari preferă stațiile publice sau încărcarea rapidă DC.
Dependența crescută de rețeaua publică pune presiune pe infrastructură: 60% dintre șoferii EV consideră că infrastructura publică de încărcare este insuficientă, iar aproape jumătate se plâng de timpi prea lungi de încărcare. În același timp, utilizarea încărcării rapide (DC) este una dintre cele mai ridicate la nivel global, asigurând circa 26% din totalul kilometrilor parcurși, semn al unei rețele fast charging relativ dezvoltate, dar și al nevoii de extindere a capacității de încărcare la domiciliu.
Infrastructură: stații, rețea și investiții
În 2024 rețeaua de încărcare din România a continuat să crească, cu o creștere de aproximativ 33% față de anul anterior, depășind 4.500 de puncte de reîncărcare. Această expansiune este alimentată în principal de investiții private și de angajamente în cadrul PNRR, însă ritmul de instalare rămâne heterogen între regiuni, influențând traficul regional și distribuția stațiilor.
Proiecte majore de infrastructură (drumuri, căi ferate, aeroporturi, porturi)
Deși studiul se concentrează pe reîncărcarea EV, contextul mai larg al infrastructurii transporturilor — modernizarea drumurilor naționale și autostrăzilor, proiectele de reabilitare a căilor ferate și investițiile în aeroporturi și porturi — are un impact direct asupra mobilității electrice și a logisticii. Drumurile și autostrăzile mai bune încurajează traficul pe trasee lungi și pot susține amplasarea de stații de încărcare rapidă, în timp ce modernizarea căilor ferate și a terminalelor multimodale reduce presiunea asupra rutelor rutiere și optimizează lanțurile de logistică.
Dezvoltări în transportul public
Tranziția spre mobilitate electrică nu se limitează la autoturisme: autoritățile locale și operatorii de transport public introduc tot mai multe autobuze electrice și proiecte pilot pentru tramvaie și tramvaie moderne, iar discuțiile privind electrificarea unor segmente de cale ferată regională continuă. Aceste inițiative vizează reducerea emisiilor urbane, îmbunătățirea calității aerului și optimizarea traficului în marile aglomerări.
Politici guvernamentale și reglementări
Programul RABLA Plus a fost un motor important pentru adoptarea EV în România, iar modificările valorii tichetelor sau suspendările temporare au produs efecte imediate asupra înmatriculărilor. Potrivit consultanților, stabilitatea reglementărilor și stimulente coerente sunt esențiale pentru relansarea pieței. Pe de altă parte, fondurile PNRR și inițiativele private pot compensa parțial decalajele, dacă sunt direcționate către extinderea rețelei de încărcare și sprijinirea home-charging.
Siguranță, mediu și impact social
Adoptarea vehiculelor electrice are beneficii clare în termeni de reducere a emisiilor locale, reducerea poluării fonice și îmbunătățirea calității aerului în orașe. Totuși, creșterea traficului pe rețeaua de încărcare, congestia în jurul stațiilor publice și timpii de așteptare pot genera riscuri pentru securitatea rutieră și confortul utilizatorilor. În plus, integrarea în rețea a unui număr tot mai mare de vehicule electrice necesită măsuri pentru gestionarea încărcării în perioade de vârf, astfel încât impactul asupra rețelei electrice și al logisticii urbane să rămână controlabil.
Relevanță economică și socială
Fluctuațiile pieței EV au implicații economice importante: revenirea cererii stimulează producția, crește potențialul pentru investiții în logistică și creează oportunități de muncă în domeniul instalării și întreținerii stațiilor de încărcare. Pe plan social, accesul limitat la home-charging accentuează inegalitățile între locuitorii din zonele urbane cu locuințe individuale și cei din blocuri sau zone rurale, determinând politici care să extindă infrastructura publică și să ofere soluții de încărcare la scară comunitară.
Concluzii și perspective
Roland Berger concluzionează că România se află într-un punct de inflexiune: reducerea subvențiilor a temperat cererea pe termen scurt, dar extinderea infrastructurii de încărcare și maturizarea ecosistemului indică un potențial real de relansare. Cheia unei reconsolidări a pieței constă în stabilitate legislativă, investiții orientate spre rețea (inclusiv stații de încărcare la domiciliu și soluții pentru locuințele colective), precum și sinergii între proiectele de infrastructură rutieră, căi ferate, aeroporturi și porturi pentru a susține o mobilitate durabilă și o logistică eficientă.
„Tranziția către mobilitate electrică poate accelera doar cu măsuri coerente — finanțare, reglementări predictibile și investiții în infrastructură,” apreciază Szabolcs Nemes, Managing Partner Roland Berger România. În lipsa acestora, piața EV poate rămâne vulnerabilă la șocuri politice și economice, iar presiunea asupra infrastructurii publice de încărcare va continua.
Sursa: forbes
Lasă un Comentariu