4 Minute
Fabrica Dacia din Mioveni şi uzina Ford Otosan din Craiova au înregistrat în septembrie performanţe contrastante, iar după primele trei trimestre ale anului 2025 producţia totală de autovehicule în România rămâne cu 2,15% sub nivelul înregistrat în 2024. Datele ACAROM arată că Dacia a asamblat 29.031 de vehicule în septembrie (o creştere de 5,37% faţă de aceeaşi lună a anului precedent), în timp ce Ford Otosan a raportat 23.368 unităţi (-3,24%). În total, cele două uzine au scos de pe linie 52.399 vehicule, un avans moderat de 1,35% susţinut în principal de rezultatul Dacia.
Date agregate şi tendinţe pe trimestru
După nouă luni, volumul cumulat produs de cele două mărci se ridică la 399.199 vehicule, cu aproape 9.000 mai puţine decât în 2024. La Mioveni, Dacia a asamblat 214.521 autoturisme în primele trei trimestre, marcând un recul de 6,18% faţă de perioada similară a anului trecut. Ford Otosan, în schimb, a înregistrat o creştere de 2,97%, cu 184.678 vehicule, susţinută în special de modelul Courier. Din producţia Ford, aproximativ 82% a fost destinată exportului (151.993 vehicule), în timp ce Dacia nu publică procentul exporturilor.
Impact asupra logisticii şi infrastructurii
Transport rutier şi fluxuri de marfă
Producţia auto influenţează direct cererea pentru infrastructură rutieră şi logistică: volumele de autovehicule şi componente exportate generează trafic suplimentar pe reţeaua de drumuri naţionale şi autostrăzi şi solicită capacitate în parcurile logistice. Orice variaţie a producţiei afectează planificarea rutelor şi frecvenţa transporturilor rutiere şi feroviare.
Căi ferate, porturi şi aeroporturi
Exporturile masive de vehicule pun presiune pe căile ferate şi porturi pentru manipulare şi transport ro-ro, iar aeroporturile joacă un rol redus, dar strategic pentru piese critice şi livrări urgente. O stabilizare sau creştere a producţiei va necesita investiţii continue în conexiuni feroviare, terminale intermodale şi modernizarea porturilor pentru a reduce costurile logistice şi timpul de tranzit.
Dezvoltări în transportul public şi mobilitate
Deşi ştirile se concentrează pe producţia auto, tranziţia industriei spre vehicule electrice are implicaţii pentru infrastructura de mobilitate urbană: mai multă cerere pentru staţii de încărcare, integrare cu transportul public (autobuze electrice, tramvaie) şi planuri municipale de management al traficului. Introducerea versiunilor electrice Puma şi Courier necesită sinergii între producţie, reţeaua de alimentare şi politici locale privind mobilitatea.
Politici guvernamentale şi reglementări
Sprijinul public sub formă de politici industriale, facilităţi pentru export şi reglementări privind emisiile va juca un rol-cheie în evoluţia producţiei. Incentivele pentru electrificare, standardele UE de emisii şi schemele pentru cercetare-dezvoltare pot tempera scăderea sau pot susţine creşterea producţiei, depinzând de adoptarea la nivel european a modelelor fabricate aici.
.avif)
Securitate, mediu şi responsabilitate
Tranziţia spre modele electrice are beneficii pentru reducerea emisiilor în transport, dar implică şi provocări privind reciclarea bateriilor, securitatea industriei şi standardele de siguranţă la locul de muncă din uzine. Modernizarea liniilor de asamblare şi a lanţurilor logistice poate contribui la reducerea amprentei de carbon şi la îmbunătăţirea siguranţei rutiere prin vehicule mai eficiente.
Relevanţă economică şi socială
Industria auto rămâne un motor esenţial pentru economia românească: asigură locuri de muncă în producţie, logistică şi servicii conexe, stimulează exporturile şi susţine dezvoltarea infrastructurii regionale. Monitorizarea cererii europene şi a politicilor publice va determina dacă declinul de 2,15% se poate recupera până la finele anului.
În concluzie, deşi septembrie a adus o lună bună pentru Dacia, rezultatele din primele trei trimestre arată că ritmul de producţie din 2025 rămâne sub cel din 2024. Evoluţia va depinde de cererea europeană, deciziile guvernamentale, adaptarea la electrificare şi capacitatea logistică şi infrastructurală a ţării.
Sursa: profit
Lasă un Comentariu